Bomba judecătorilor sub sistemul naţional de pensii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Supremă de Justiţie a recomandat Casei Naţionale de Asigurări Sociale să mărească pensiile tuturor foştilor judecători, luând ca bază salariile majorate stabilite pentru magistraţi începând de la 1 ianuarie 2014. Astfel dacă la majoritatea bătrânilor pensiile vor creşte cu doar 67 de lei de la 1 aprilie, pentru magistraţii pensionaţi mărirea va fi de câteva mii de lei

În ultimele luni câţiva judecători au obţinut câştig de cauză în procesele contra caselor teritoriale de asigurări sociale (CTAS) pentru a beneficia de pensii în mărime de 95% din salariul mediu de funcţie a judecătorilor în exerciţiu.

Pensia de 10.100 de lei, mică pentru Şterbeţ

Prima a fost Valeria Şterbeţ, fostă preşedintă a Curţii Supreme de Justiţie, care însă a ieşit la pensie fiind în funcţia de judecătoare la Curtea Constituţională. Şterbeţ a contestat o decizie a CTAS din sectorul Centru al Capitalei prin care a fost trecută la alt tip de pensie, mai exact i-a fost stabilită o indemnizaţie lunară viageră de 10.094 de lei.

Fosta magistrată a considerat că este o decizie ilegală şi a solicitat să-i fie recalculată indemnizaţia astfel încât să fie egală cu 95% din salariul mediu ridicat de preşedintele actual al CSJ - 11.761 lei (ţinându-se cont şi de indexarea din luna mai 2013). Toate instanţele i-au dat câştig de cauză şi, în consecinţă, fosta magistrată primeşte o pensie lunară cu circa 1.080 de lei mai mare.

Pe urmele ei a păşit şi Alina Ianucenco, o altă fostă judecătoare de la Curtea Constituţională. Aceasta a cerut instanţei să oblige CTAS Botanica să execute o hotărâre a Curţii Constituţionale (nr.16 din 08.07.2010) şi să-i recalculeze indemnizaţia lunară viageră astfel încât să fie egală cu 95% din salariul mediu al unui judecător în exerciţiu al Curţii Constituţionale – 11.637,50 de lei, cu dreptul de a fi revăzută de fiecare dată când cresc lefurile.

Procese pe bandă rulantă

Pe 12 martie 2014, şi magistrata Svetlana Filincova a obţinut câştig de cauză contra CTAS Botanica, instituţia fiind obligată să-i recalculeze, începând cu 1 ianuarie 2013, pensia pentru vechimea în muncă. Ea a invocat faptul că a ieşit la pensie fiind judecătoare la CSJ, dar ulterior a fost avansată în funcţia de vicepreşedintă a instituţiei şi are dreptul, conform legislaţiei, la o indemnizaţie în mărime de 80% din salariul din 2013 (de 10.625 de lei), adică o pensie de 8.500 de lei. Aici precizăm că procentul mai mic decât în cazurile Şterbeţ şi Ianucenco se datorează stagiului de muncă mai mic.

Decizii similare au fost adoptate şi în cazul altor judecători, iar drept argument de bază sunt invocate prevederile din Legea cu privire la statutul judecătorului, adoptată în 1995, unde este stipulat că „pensia judecătorului se recalculează ţinând cont de mărimea salariului judecătorului în exerciţiu“.

Avalanşa de procese pierdute pe bandă rulantă de subdiviziunile Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS) a determinat administraţia să solicite recomandări Curţii Supreme de Justiţie, pentru a evita alte litigii.

CSJ: pensiile trebuie ajustate la salariile noi

Surse din cadrul CNAS ne-au precizat că preşedintele CSJ Mihai Poalelungi a recomandat instituţiei să pregătească recalcularea pensiilor pentru toţi foştii judecători, luând în calcul noile lefuri stabilite pentru magistraţi în baza Legii privind salarizarea judecătorilor, intrată în vigoare la începutul acestui an. În consecinţă CNAS a solicitat de la toate judecătoriile datele despre salariile magistraţilor actuali, ca să recalculeze indemnizaţiile celor pensionaţi.

În baza noii legi, un judecător de primă instanţă urmează să fie remunerat cu circa 12.000 de lei, magistraţii de la Curtea de Apel - cu circa 17.000 de lei, iar salariile judecătorilor de la CSJ şi de la Curtea Constituţională ajung la 20.000 de lei. Astfel, şi pensiile ar urma să ajustate la noiile lefuri.

Zeci de milioane pentru magistraţii pensionaţi

CNAS n-a estimat deocamdată care ar fi costurile, însă acestea ar fi enorme. Astfel, pe lângă cele 60 de milioane de lei alocate anul acesta de autorităţi pentru majorarea salariilor la circa 500 de judecători în funcţie, vor fi necesare alte câteva zeci de milioane de lei pentru câteva sute de magistraţii pensionaţi.

Maria Bortă, directorul CNAS, a evitat să spună ce efecte poate avea o astfel de ajustare asupra întregului sistem de asistenţă socială, precizând că instituţia are mâinile legate. „Aşteptăm ca Ministerul Justiţiei să finalizeze un proiect de modificare a legii cu privire la statutul judecătorului, care să reglementeze mai clar sistemul şi să fie eliminate unele carenţe din legislaţie. Până atunci nu putem face nimic“, a precizat şefa de la CNAS.

Experţii se arată contrariaţi de situaţia creată. „E ceva aberant. De fapt, prin astfel de acţiuni judecătorii discriminează restul populaţiei. Parlamentul ar trebui să elimine prevederile legislative prin care judecătorii sunt favorizaţi atât la capitolul vârstă de pensionare, cât şi la calcularea mărimii pensiei“, susţine avocatul Roman Zadoinov.

În opinia lui Zadoinov, este anormal ca judecătorii înşişi să decidă ce fel de pensii ar urma să primească. „E un conflict de interese. Parlamentul ar urma să creeze o comisie specială, care să examineze situaţia creată şi să găsească soluţii“, a precizat avocatul.

Anterior autorităţile au promis că vor fi eliminate prevederile din legislaţie ce favorizează unele categorii de populaţie.

Bătrânii, la limita sărăciei

Au muncit zeci de ani ca să se bucure de o bătrâneţe liniştită. Acum se hrănesc câte trei zile din jumătate de litru de lapte sau se bazează pe ajutorul copiilor pentru o brumă de pâine, fiindcă pensiile nu le ajung decât, cel mult, pentru plata căldurii. Pentru părinţii şi bunicii noştri, indexarea de 6,45% la pensie, de care vor beneficia de pe 1 aprilie, e mai degrabă o glumă proastă, decât un ajutor. „Am lucrat 60 de ani cusătoreasă pentru o pensie de 1.000 de lei. Numai căldura mi-a venit 900 de lei. Noroc cu o studentă care mai vine pe la mine şi-mi aduce de mâncare. Cât e 6%? 60 de lei? Să-i ţină sănătoşi“, susţine Raisa Baltag, de 80 de ani.

„Pensia mea e de 1.320 de lei. 1.300 e doar căldura. Soţia mea plăteşte apa şi lumina, iar de 1.000 de lei pe lună ne descurcăm cum putem“, afirmă şi Nicolai Ivăneţ, de 72 de ani, fost şofer. O bătrânică îşi numără câţiva bănuţi înainte să intre în farmacie. „Merg la farmacie pentru reducerea oferită pensionarilor. Pun nişte hrişcă peste jumătate de litru de lapte şi mănânc trei zile. La indemnizaţie nu mă gândesc. Am 900 de lei pensia, din care 600 plătesc căldura. Cu nişte lei în plus sau mai puţini, tot 300 îmi rămân de mâncare pe lună“, mărturiseşte şi Elena Berzan, de 78 de ani, fostă bibliotecară.

Experţii spun că indexarea se face inechitabil, menţinându-se discrepanţele mari. „După indexare, pensia medie pentru deputaţi va fi de peste 3.900 de lei,  pentru membrii guvernului şi unii lucrători din aviaţia civilă - peste 5.000 lei, pentru judecători 2.400, în timp ce lucrătorii din cultură vor avea o pensie medie de până la 600 de lei. Şi asta în condiţiile în care  cheltuielile minime pentru o persoană in 2013 au constituit aproape 1.600 de lei (fară cele pentru întreţinere) “, susţine Viorica Antonov, expert IDIS Viitorul. Potrivit ei, se cere o modificare urgentă a politicii de indexare a pensiilor.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite