BNM a primit noi informaţii de la Kroll: Documentele demonstrează implicarea în frauda bancară a unui grup de companii care aveau legătură cu Ilan Şor

BNM a primit noi informaţii de la Kroll: Documentele demonstrează implicarea în frauda bancară a unui grup de companii care aveau legătură cu Ilan Şor

FOTO Adevărul

Banca Naţională a Moldovei a anunţat joi, 13 aprilie, că a primit cea de-a patra notă informativă despre progresul înregistrat de compania Kroll în învestigarea fraudei de proporţii din sectorul bancar al Republicii Moldova. Ca urmare a fraudei, trei bănci din Republica Moldova - Banca de Economii SA (BEM), Banca Socială SA (BS) şi Unibank SA (UB) - au ajuns în stare de insolvabilitate la sfârşitul anului 2014.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit unui comunicat de presă al BEM, „documentele obţinute demonstrează, în mod clar, implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din Republica Moldova care au acţionat concertat şi care aveau legătură cu Ilan Shor („Grupul Shor"). Cel puţin 75 de companii au format acest grup coordonat. În perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci. Aceste fonduri au fost transferate în mod predominant pe conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o reţea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din Letonia. Marea majoritate a acestor conturi au fost deschise pe numele unor companii înregistrate în Marea Britanie sau în locaţii off-shore precum Belize, BVI şi Panama. În urma acestui proces complex de spălare a banilor, majoritatea fondurilor au fost redirecţionate în Republica Moldova pentru a plăti expunerile de credit existente, a crea impresia că acestea au constituit împrumuturi corporative veritabile şi pentru a permite creşterea portofoliului de credit, în timp ce suma de aproximativ 600 milioane de dolari SUA a fost disipată în conturi bancare din numeroase jurisdicţii”.
 
Aceeaşi sursă menţionează că frauda respectivă a avut la bază un mecanism complex de spălare a banilor pentru a asigura continuitatea procesului de creditare. Lichiditatea a fost gestionată şi coordonată între cele trei bănci din Republica Moldova prin multiple depozite interbancare, fiind înregistrate garanţii false în bilanţurile zilnice prezentate Băncii Naţionale ale Moldovei şi stabilit un descoperit de cont (overdraft) fals în registrele contabile pentru a permite continuarea procesului de creditare. Comitetele de creditare din cadrul băncilor au fost conturnate, iar creditele au fost aprobate de către Consiliile de administraţie ale băncilor care erau controlate de către „Grupul Shor”.
 
„Urmărirea fondurilor este în curs de desfăşurare şi sporeşte în complexitate datorită diverselor niveluri şi ramificaţii ale mecanismului de spălare a banilor la care au fost supuse fondurile de împrumuturi frauduloase în cadrul mecanismului de bază de spălare a banilor. Sumele depistate până în prezent au fost urmărite pe conturi din multiple jurisdicţii, în mare parte la alte bănci din Republica Moldova, în afara celor trei bănci implicate (185 milioane dolari SUA) , Cipru (63 milioane dolari SUA), China şi Hong Kong (61 milioane dolari SUA) şi Elveţia (23 milioane dolari SUA). Aproximativ 200 de milioane de dolari SUA au fost transferaţi pe conturile mai multor bănci din Letonia, care au fost supuse în continuare unui mecanism complex de spălare a fondurilor”, se arată în comunicat.
 
Reprezentanţii BNM susţin că „o parte din fondurile transferate în Moldova a servit pentru achiziţionarea unor active. Valoarea totală a acestor active nu este încă stabilită, dar ulterior se vor întreprinde acţiuni în acest sens, prin cooperare cu Procuratura Generală. Adiţional, investigaţia a scos la iveală legăturile între beneficiari individuali ai fraudei şi companii care au beneficiat sau au facilitat săvârşirea acesteia. Aproximativ 40 de persoane fizice au fost identificate, care fie au beneficiat ca urmare a fraudei, fie au facilitat frauda. Încasările pe conturile personale sau ale companiilor cunoscute ca fiind în legătura cu aceste persoane fizice constituie aproximativ 50 milioane de dolari SUA. Majoritatea beneficiarilor individuali au primit sume de sute de mii de dolari SUA, dar investigaţiile la zi au dezvăluit de asemenea companii, care ar putea fi în legătură cu persoane fizice, pe conturile cărora au fost transferate zeci de milioane de dolari. Scopul transferului acestor fonduri nu a fost încă stabilit. Nu este clar dacă persoanele care au primit fonduri au fost direct implicate în fraudă sau dacă plăţile au fost efectuate sub formă de cadouri sau de remunerări pentru servicii sau bunuri. Lista potenţialilor beneficiari trebuie să rămână confidenţială pentru a evita un impact negativ asupra posibilităţii de recuperare ulterioară a fondurilor delapidate”.
 
„Din 25 noiembrie 2016, când a fost publicată nota informativă precedentă, BNM a semnat un acord de dezvăluire cu Banca Centrală a Ciprului şi a continuat cooperarea cu alte autorităţi internaţionale de reglementare financiară pentru a sprijini urmărirea fondurilor de împrumut frauduloase şi pentru a corobora în continuare mecanismele de fraudă. Echipa Kroll informează regulat Banca Naţională a Moldovei asupra desfăşurării investigaţiei şi a avut, de asemenea, întrevederi la nivel înalt cu procurorul anticorupţie din Republica Moldova şi cu agenţii internaţionale de reglementare şi finanţare. De asemenea, compania Kroll a furnizat FMI o actualizare cu privire la progresul şi statutul investigaţiei în curs de desfăşurare, inclusiv intenţiile de continuare a investigaţiei şi a etapei de recuperare”, notează BNM.
 
Companiile Kroll şi Steptoe şi Johnson au prezentat BNM o strategie pentru a iniţia acţiuni în justiţie în multiple jurisdicţii, în vederea obţinerii în continuare a informaţiilor şi recuperării activelor care au fost delapidate. În prezent, strategia este în curs de revizuire şi se preconizează implementarea acesteia în scurt timp. Este foarte important să fie păstrată confidenţialitatea rezultatelor investigaţiei şi a acţiunilor în justiţie propuse, în vederea maximizării oportunităţilor de recuperare a fondurilor delapidate. Datorită naturii multi-jurisdicţionale a acţiunilor judiciare propuse şi complexitatea proceselor implicate, se preconizează că etapa de recuperare va dura minimum de la 18 luni până la doi ani. Pe lângă iniţierea etapei de recuperare a activelor, investigaţia şi analiza suplementară a fraudei va continua pentru a sprijini procedurile juridice în curs de desfăşurare şi pentru a obtine mai multa claritate despre beneficiarii fraudei. Compania Kroll va continua să prezinte, în mod regulat, rapoarte Băncii Naţionale a Moldovei.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările