Arhivele comunismului. Preot trimis în lagăr pentru că i-a apărat pe ţărani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preotul basarabean Nicolae Şalaru a fost condamnat de poliţia politică sovietică la ani grei de GULAG pentru „activitate contrarevoluţionară" şi „propagandă antisovietică".

Nicolae Ion Şalaru s-a născut la 24 aprilie 1911 în satul Jora de Jos, judeţul Orhei, într-o familie de preoţi. În 1936, după absolvirea Facultăţii de Teologie şi disponibilizarea din Armata Română, a devenit preot în localitatea Izvoare, acelaşi judeţ. Când sovieticii ocupă Basarabia, la 28 iunie 1940, se evacuează în România.

Se reîntoarce în iulie 1941, când teritoriul revine în jurisdicţia României, şi râmâne aici şi după 1944, când ruşii ocupă din nou Basarabia. La 28 ianuarie 1946 este arestat de secţia judeţeană Orhei a MGB-ului (Securitatea) din URSS şi condamnat la zece ani de lagăr de corecţie prin muncă. În momentul arestării era căsătorit şi avea doi copii.


APĂRĂTOR AL ŢĂRANILOR DIN SAT

Ţăranii chemaţi martori la procesul înscenat de poliţia politică sovietică îi iau apărarea. Ei spun că preotul Nicolae Şalaru a avut un comportament impecabil în timpul războiului.

În iulie 1941, când revine administraţia românească în Basarabia, generalul Nicolae Dăscălescu, care avea moşie în satul Izvoare, constată că aceasta i-a fost devastată şi incendiată de ţăranii din localitate.

Cei vinovaţi sunt arestaţi. Nicolae Şalaru pune un cuvânt bun în favoarea inculpaţilor şi aceştia sunt eliberaţi.

Tot datorită lui Nicolae Şalaru este eliberat din arest şi fiul de 18 ani al fostului preşedinte al sovietului sătesc (acesta fugise cu Armata Roşie peste Nistru), chiar dacă preotul îi urăşte pe cei care au colaborat cu bolşevicii.


LOIAL STATULUI ROMÂN

Autorităţile sovietice sunt indignate de solidaritatea ţăranilor cu preotul lor din sat şi încearcă să identifice cu orice preţ „crimele" comise de Şalaru. În 1946 sovieticii înscenează mai multe procese contra persoanelor loiale României.

Ordinul venise de la Moscova, dar populaţia locală, inclusiv etnici ruşi şi ucraineni, înţeleg foarte bine scopul acestor procese - de a arăta „cât de răi au fost românii" şi de a-i face pe oameni să uite ce nelegiuri au făcut bolşevicii.

În cele din urmă, preotului Şalaru i se incriminează faptul că, în 1942 şi 1943, a citit tinerilor recruţi din satul Bulăieşti, judeţul Orhei, textul jurământului faţă de statul român şi că a publicat două articole într-o revistă bisericească în care critica regimul comunist.


CONDAMNAT CA „DUŞMAN AL POPORULUI"

Mai mult, în decembrie 1945, preotul Şalaru îndemna oamenii din Izvoare să reziste împotriva ocupanţilor, zicându-le că degrabă Anglia va declara război Uniunii Sovietice şi va elibera Basarabia.

Acesta era un mit recurent în provincie. Din alte documente aflăm că în 1946 circula zvonul că regele Mihai urma să se căsătorească cu regina Marii Britanii şi aceasta trebuia să primească în dar... Basarabia!

Meritele preotului în faţa comunităţii nu cântăreau nimic în faţa autorităţilor sovietice. Dimpotrivă, erau deranjante. După logica bolşevică, Şalaru trebuia condamnat cu orice preţ, pentru că era preot şi om respectat, deci putea interveni întru apărarea consătenilor de abuzurile noii puteri.

Populaţia locală trebuia să simtă că nu are cine să o protejeze - nici preotul, nici învăţătorul, nici alt lider local. Astfel puterea sovietică îi putea asmuţa pe oameni unii împotriva altora, promovându-şi nestingherit interesele.

Într-o comunitate decapitată de lideri spirituali şi oameni gospodari, deportaţi şi ei în scurt timp, comuniştii s-au impus fără mari probleme.

Din dosarul păstrat în depozitul special al SIS reiese că Nicolae Şalaru a fost condamnat pe 13 august 1946, pentru „propagandă şi agitaţie antisovietică" şi „activitate contrarevoluţionară", la zece ani de lagăr de corecţie prin muncă şi cinci ani de privare de drepturi civice. Şi-a ispăşit pedeapsa într-un lagăr din oraşul Karaganda, Kazahstan.


REABILITAT ÎN 1992

În perioada „dezgheţului", o parte importantă a deţinuţilor politici au fost reabilitaţi parţial. La 17 iunie 1955, Comisia pentru examinarea dosarelor penale ale persoanelor condamnate pentru crime contrarevoluţionare refuză însă să revadă dosarul lui Nicolae Şalaru.

Nu se ştie nimic despre soarta preotului în detenţie şi după, precum şi despre familia sa. La 22 iulie 1992, Procuratura Republcii Moldova l-a reabilitat complet pe Nicolae Şalaru.


Destine frânte, ţinute la „secret de stat"

Soarta a zeci de mii victime ale regimului comunist sovietic, precum este cea a lui Nicolae Şalaru, rămâne „secret de stat", potrivit Centrului Naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal.

Instituţia respectivă, condusă de un fost angajat al Serviciului de Infromaţii şi Securitate, ne-a trimis două scrisori de avertizare, făcând trimitere la Legea 182-XVI din 10 iulie 2008, adoptată de fosta guvernare comunistă.

Solicităm şi pe această cale organelor competente să examineze această situaţie în care s-au pomenit mai mulţi membri ai Comisiei pentru Studierea Regimului Comunist Totalitar.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite