Ambasadorul Moldovei la Londra despre „cele 300.000 de moldoveni gata să inunde Marea Britanie“, potrivit tabloidelor: „Nu cred că e o campanie deliberată împotriva ţării noastre“

Ambasadorul Moldovei la Londra despre „cele 300.000 de moldoveni gata să inunde Marea Britanie“, potrivit tabloidelor: „Nu cred că e o campanie deliberată împotriva ţării noastre“

Înainte de a ocupa funcţiade ambasador la Londra,Iulian Fruntaşu a fostconsilierul premieruluipentru politica externă şirelaţii cu diaspora. FOTO Arhivă personală

Şeful misiunii diplomatice la Londra, Iulian Fruntaşu, a vorbit despre atitudinea xenofobă a tabloidelor britanice la adresa conaţionalilor noştri, dar şi despre cum sunt văzuţi moldovenii în Regat.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul“: Express.co.uk titra într-un articol că „peste 300.000 de moldoveni se pregătesc să inunde piaţa de muncă din Marea Britanie“. Cum comentaţi această campanie denigratoare la adresa Moldovei?
Iulian Fruntaşu: Nu ştiu dacă pot reacţiona oficial şi nu cred că e o campanie deliberată împotriva Moldovei. Ca observaţie generală, în Marea Britanie mass-media sunt diferite faţă de Moldova. Sunt tabloide precum „Express“ şi „Daily Mail“ şi sunt ziare serioase, precum „Financial
Times“ şi „The Economist“. Pot spune că e un context anti-imigraţie şi xenofob. E vorba mai mult de faptul că Moldova a picat într-un context regional nefavorabil, bazat pe situaţia că cetăţenii români şi bulgari au acces la piaţa de muncă britanică, pe fondul crizei economice resimţite de englezi şi a crizei locurilor de muncă din Regat.

Aţi avut o reacţie oficială în legătură cu acest articol?
Ştiu că un coleg din ambasadă a fost sunat de un jurnalist de la acest ziar, căruia i s-a explicat clar cum stau lucrurile. Cei de la „Express“ au publicat însă acel articol aşa cum au vrut ei, fără să includă şi poziţia noastră, deoarece, se pare, nici nu erau interesaţi de altceva decât o istorie care să vândă, iar poveştile cu „hoardele barbare“ sunt în vogă acum.

Câţi moldoveni se află acum în Regatul Unit?
Numărul moldovenilor înregistraţi la ambasadă este mic, sub 1.000. Acum încercăm să facem o statistică. Neoficial, potrivit estimărilor noastre, sunt circa 20.000 de moldoveni. Mai mulţi se află în Irlanda.

Cu ce se ocupă marea parte a cetăţenilor moldoveni care trăiesc în Marea Britanie?
Sunt două categorii de profesionişti. Una o reprezintă cetăţenii care iau tot felul de munci, în mod particular în sectorul de servicii şi de construcţii. Dar avem şi moldoveni care au urmat şcoli private, au învăţat în centre universitare foarte bune, precum Oxford şi Cambridge, şi care lucrează în sectorul bancar sau şi-au deschis afaceri. Ambele grupuri sunt foarte importante. Societatea britanică e bazată pe meritocraţie şi, dacă ai rezultate foarte bune şi la şcoală, şi eşti bine cotat, atunci eşti promovat. Tinerii profesionişti sunt în diferite joburi. Spuneam de bănci, firme de asigurări şi companii de cercetare. Spre deosebire de Italia, unde multe moldovence merg să-i îngrijească pe bătrâni, iar şansele de evoluţie profesională sunt mici, în tradiţia anglo-saxonă lucrurile sunt mai pozitive şi poţi progresa dacă ai resursele necesare.

Ce învaţă moldovenii plecaţi peste Marea Mânecii?
Moldovenii vin la studii de calitate înaltă, fie prin burse, fie prin sponsori, după care le e mult mai uşor să obţină un job. Am cunoscut un tânăr violonist foarte talentat, Grig Cuciuc, care a venit pe o bursă la Whitgift, o şcoală privată din Croydon, iar acum urmează cursurile Royal Academy of Arts. Moldovenii învaţă aici de la artă până la economie, business şi medicină. 

Cine sunt concetăţenii din Marea Britanie cu care vă mândriţi?
V-am spus de Grig, mai este o moldoveancă de-a noastră care are rezultatele cele mai bune la chimie, în Scoţia. Ai noştri ori sunt foarte talentaţi şi vin aici cu burse, ori beneficiază de susţinerea financiară a părinţilor şi sunt constrânşi să înveţe foarte bine. În plus, a apărut această generaţie a tinerilor profesionişti moldoveni, care sunt foarte apreciaţi. E un fenomen tipic britanic. Spre deosebire de alte state, tinerii îşi completează toate calificările profesionale necesare şi se integrează mai uşor în societate.

Cât de des este anunţată ambasada în legătură cu moldovenii care încalcă legea?
Moldovenii au tendinţa să respecte legea în Marea Britanie şi foarte rar se întâmplă să fim contactaţi de poliţie în legătură cu câte o infracţiune săvârşită de un cetăţean de-al nostru. Cel mult de două-trei ori pe an.

S-a vorbit intens luna trecută despre faptul că presupusul asasin al miliardarului rus Gherman Gorbunţov ar fi un cetăţean moldovean. Acest lucru a atras o pată de imagine asupra Moldovei?
Am citit anumite speculaţii în mass-media că ar fi unul sau altul. Din moment ce nu a fost dată o sentinţă, nu putem comenta. Gorbunţov e privit ca un cetăţean rus mai degrabă, iar o mare parte din viaţă şi-a petrecut-o în Federaţia Rusă. În principiu, Moldova nu este în vizorul presei britanice, nici în sens pozitiv şi nici negativ. Uneori nimerim în asemenea situaţii în contextul regional sau al altor state, cum e Rusia sau România. Noi nu reprezentăm un subiect special pentru Marea Britanie, care are interese mai largi. Sunt şi excepţii pozitive, cum e soprana Valentina Naforniţă şi meciul Anglia-Moldova, când suporterii au fost trataţi bine la Chişinău.

Care sunt problemele de care se plâng cel mai frecvent moldoveni din Marea Britanie?
De cele mai multe ori pe cetăţenii noştri îi interesează posibilităţile de angajare în câmpul muncii, condiţiile transferurilor bancare, dar mai discută şi despre probleme politice. Însă nimeni nu se plânge de ceva anume.

Cum este percepută la Londra demiterea de către Parlament a Guvernului Filat?
Instituţiile britanice continuă să ne susţină în procesul de integrare europeană şi îşi doresc ca Moldova să obţină rezultate la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie. Englezii întotdeauna ne vor susţine, pentru că e în interesul lor naţional. Marea Britanie vrea să vadă mai multe state în Uniunea Europeană. Nu pentru că britanicii ne iubesc foarte mult, ci pentru dorinţa de a rezista împotriva unei influenţe tot mai mari a Bruxelles-ului, care contravine liberalismului economic anglo-saxon. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările