Alexandru Stoianoglo, candidat la funcţia de başcan: Găgăuzii n-au putut studia limba română

Alexandru Stoianoglo, candidat la funcţia de başcan: Găgăuzii n-au putut studia limba
română

Alexandru Stoianoglo, candidat la funcţia de başcan

În interviul acordat pentru Adevărul Moldova, Alexandru Stoianoglo se arată convins că, dacă va fi ales başcan al Găgăuziei, va reuşi să restabilească dialogul dintre Chişinău şi Comrat. Totodată, el crede că o Găgăuzie înfloritoare ar servi drept un garant al soluţionării diferendului transnistrean.

Ştiri pe aceeaşi temă

Referindu-se la problema lingvistică, acesta consideră că găgăuzii vor să înveţe limba română, dar Chişinăul nu a venit cu un program educaţional bun în acest sens.

Stoianoglo nu recunoaşte aşa-zisul referendum din februarie 2014, când găgăuzii au optat pentru vectorul estic al dezvoltării Republicii Moldova. Aflaţi din interviu de ce, în opinia lui, Chişinăul ar trebui să ţină cont de opţiunea găgăuzilor.

Domnule Stoianoglo, de ce aţi decis să candidaţi pentru funcţia de başcan al UTA Găgăuzia ca independent, şi nu din partea Partidului Democrat?

Am adunat suficientă experienţă politică în ultimii ani. Am multe aptitudini profesionale, sunt destul de cunoscut la Chişinău, sunt o persoană previzibilă. Sunt persoana care va fi capabilă să restabilească dialogul cu Centrul. Societatea găgăuză are nevoie foarte mult de acest dialog, pentru că de-a lungul anilor s-a observat o neînţelegere a situaţiei din Găgăuzia. Voi putea convinge forţele politice că în Găgăuzia trebuie să se investească nu doar material, dar şi intelectual. Cred că nu este suficient să oferi Găgăuziei doar autonomie. Găgăuzia este unul dintre actorii statalităţii Republicii Moldova. Exemplul dezvoltării regiunii poate fi un garant al soluţionării conflictului transnistrean.

Care este motivul neînţelegerii dintre Chişinău şi Comrat?

Una dintre cauze vine de la Chişinău, unde coaliţia locală a fost foarte preocupată de tot felul de proiecte şi se afla permanent în febră. Nu prea le era de Găgăuzia. Din alt punct de vedere, nu se conştientiza rolul Găgăuziei în construirea statalităţii Republicii Moldova. Dar şi elita găgăuză, care este supusă unui anumit tip de influenţă, a radicalizat situaţia din când în când. S-a observat asta în mod special înainte de alegeri. Nu a existat un dialog constinuu şi susţinut.

Să înţeleg că optaţi, totuşi, pentru apropierea Chişinăului şi Comratului?

Optez pentru calea integrării societăţii găgăuze în societatea moldovenească, în domeniul economic, umanitar şi social. Nu putem ignora faptul că timp 25 de ani nu ni s-a propus un model care ar ajuta absolvenţii şcolilor găgăuze să cunoască limba de stat. Acesta e cel mai mare obstacol în calea integrării generaţiei tinere în viaţa socială a republicii. Din această cauză mulţi tineri pleacă să muncească în străinătate. E o problemă a Găgăuziei şi a întregului stat.

Vă referiţi la faptul că autorităţile de la Chişinău nu lucrează suficient pentru predarea limbii române în Găgăuzia?

Nu doar Chişinăul este de vină. Am trecut de toate aceste etape singur. Familia mea este rusolingvă, dar s-a integrat cu succes în toate aceste procese. Copiii mei, care învaţă într-o şcoală cu predare în limba română, nu au asemenea probleme. Ei sunt elevi de succes. Această posibilitate trebuie să o oferim tuturor copiilor găgăuzi. Noi am reuşit pentru că locuim în Chişinău. Dar copiii din Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcăneşti nu au această posibilitate. Este nevoie de un program de învăţământ concret - educatori, învăţători şi profesori bine plătiţi care să-i înveţe pe copiii noştri limba de stat.

Dar Găgăuzia se confruntă şi cu problema predării limbii găgăuze. Unul dintre argumentele pentru oferirea autonomiei a fost consolidarea culturii şi limbii găgăuze. De ce se ratează acest deziderat?

Da, există această problemă, chiar dacă timp de 25 de ani au fost înregistrate anumite progrese, dar insuficiente. Găgăuzia a fost formată pentru a schimba situaţia economică, dar şi pentru dezoltarea culturii şi limbii găgăuze. Din punct de vedere economic, această regiune rămâne una dintre cele mai înapoiate. Nu ştiu de ce, dar noi ne-am fixat atenţia asupra problemelor de ordin politic. Se întâmplă pentru că nu a existat un dialog politic constant. Abia după referendumul din februarie 2014 s-a observat o creştere a interesului din partea Chişinăului pentru autorităţile din Găgăuzia. Au fost nişte întâlniri la nivel înalt, dar şi acestea au avut loc pe fundalul alegerilor parlamentare. Acest dialog trebuie să aibă loc în mod constant.

Cui i-a convenit aşa-zisul referendum de la începutul anului trecut?

Respect decizia poporului găgăuz. Dar ca jurist, înţeleg că problemele de politică externă se află în competenţa autorităţilor centrale. În acest caz, autorităţile trebuie să ţină cont de această poziţie şi să cunoască faptul că în republică există şi această opinie.

Cu privire la referendum, am avut deciziile instanţelor superioare. Aceste decizii au avut forţă juridică. Pe teritoriul statului au dreptul să se desfăşoare referendumuri, care se află în competenţa comunităţilor locale.

Nu exclud faptul că referendumul a fost realizat la comanda anumitor forţe de la Chişinău pentru a atrage atenţia societăţii dinspre centru, cu problemele foarte grave de atunci, spre chestiunea găgăuză. Din start se ştia rezultatul referendumului, dar şi faptul că acesta va fi declarat ilegal.

Spuneţi că autorităţile centrale trebuie să ţină cont de rezultatul acestui aşa-zis referendum. Dar aceste rezultate vin în contradicţie cu parcursul european anunţat. Ce să facem?

Sunt două căi alternative. Cred că pentru dezovlatarea statului şi a Găgăuziei trebuie să se ţină cont de ambii vectori externi şi să profităm de beneficiile pe care aceştia le oferă. Integrarea europeană nu neagă cooperarea noastră tradiţională cu statele CSI şi Rusia. Trebuie să eliminăm politizarea acestor procese. Dar nici nu putem nega faptul că investiţiile, tehnologiile vin în primul rând din Europa.

În domeniul luptei cu corupţia este necesar să preluăm standardele europene. De la est trebuie să preluăm ce e mai bun acolo. Estul va rămâne încă mulţi ani partenerul nostru economic. Acolo vom vinde produsele agricole.

Susţineţi ideea lui Nikolai Dudoglo (primarul oraşului Comrat şi viitorul contracandidat al lui Stoianoglo la funcţia de başcan - n.n.) privind crearea unei bănci populare găgăuze?

În aceste întreprinderi, de obicei, există un management ineficient. E o idee utopică. Nu neg faptul că în Găgăuzia trebuie să vină agenţi economici, dar este utopic şi neprofesionist să implici în acest proces organele de conducere locală.

În ultimul timp se vorbeşte despre înfiinţarea unei Eparhii a Găgăuziei. Susţineţi acest lucru?

Este problema bisericii. Biserica este separată de stat. În cazul în care canoanele permit acest fapt, nu văd o problemă. Ei se vor lămuri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: