Afacere tot mai în floare în Moldova: tezele pentru studenți
0
EXPERIMENT O lucrare academică este azi la îndemâna oricui. Cu un simplu click și ceva bănuți, am garantată o notă bună la licență.
Afacerile cu teze de an, de licenţă sau de masterat dau în floare. Culmea, anunţurile companiilor care prestează astfel de servicii sunt lipite chiar pe gardurile universităţilor şi lângă căminele studenţeşti.
Pe internet, este şi mai simplu să-ţi găseşti un specialist care să-ţi scrie teza. Anunturi.md, diplom.md, olx.md sau infoteze.md sunt doar câteva site-uri de acest gen de la noi. Am intrat în pielea unui student leneş, dar dornic de o notă mare la sfârşit de an.
Apelând primul număr de telefon, l-am cunoscut pe Victor. I-am cerut o lucrare de an, pentru Facultatea de Drept. „Va fi gata în două săptămâni şi te va costa 80 de euro. Dacă ai anumite materiale bibliografice pe care vrei să le includem, poţi să ni le expediezi, dar asta nu va reduce din preţ", precizează tânărul.
Cu cât creşte treapta de studii, cu atât se măreşte şi taxa. La un alt număr mă salută Irina. Fata îşi laudă compania în care activează, menţionând că aceasta are filiale în tot Chişinăul şi tocmai a împlinit şapte ani de activitate. „Poţi apela cu încredere la noi, suntem lideri pe piaţa educaţională. Îţi garantăm o notă de 9 sau 10", mă asigură ea. „Lucrăm cu cei mai buni profesori şi autori de cărţi, care vor să facă un ban în plus. Totodată, asigurăm discreţie maximă. Tot ce ţine de tine este să-ţi prezinţi bine lucrarea în faţa comisiei de examinare, ca şi cum ar fi a ta", completează tânăra. Mă atenţionează asupra unui detaliu important: urmează să completez un formular, în care voi scrie numele coordonatorului de la universitate. „Trebuie să fim atenţi ca autorul textului să nu fie cumva profesorul tău", spune Irina.
Acelaşi experiment, o altă companie. O teză de licenţă costă 150 de euro şi este gata într-o lună. Un proiect de masterat de 70-90 de pagini ajunge până la 250 de euro, iar plata se face în rate. „Îţi expediem lucrarea pe capitole, ca să le poţi prezenta coordonatorului, când ţi le cere. Asta după ce achiţi în avans 30% din sumă", explică Andrei, un alt afacerist. Beneficiarii serviciilor „academice" recunosc că au auzit de astfel de ajutoare, însă jură că n-au apelat niciodată la ele. „Ce rost are să dai o grămadă de bani, după care să pierzi o groază de timp ca să înveţi cuvintele altora?", se întreabă Mariana, masterandă la Marketing.
NIMENI NU LE POATE
VENI DE HAC
Maşinăria lucrează chiar în faţa profesorilor, care susţin însă că-i prind uşor pe cei care-şi cumpără tezele. „Eu, de exemplu, le cer muncă individuală, de analiză, cu fişe scrise de mână. Până la urmă, studenţii nu cad din pod, noi îi vedem pe parcursul a trei ani care şi cum învaţă. Ne e lesne să descoperim chiar şi mici părţi de «inspiraţie»", declară Irina Condrea, conferenţiar universitar la Facultatea de Litere de la Universitatea de Stat.
La ştiinţe exacte, e şi mai greu să vii cu un raport străin. „Asta se poate întâmpla doar când coordonatorul tezei are pe capul său câteva zeci de lucrări şi nu reuşeşte să pătrundă în esenţa fiecăreia. Noi rugăm profesorii să-şi urmărească studenţii pe tot parcursul scrierii, nu doar la final", menţionează Andrei Perjan, decan al Facultăţii de Matematică şi Informatică.
La prima vedere, s-ar părea că autorităţile ar trebui să interzică funcţionarea acestor firme. De asta nu se ocupă însă nici Centrul Anticorupţie, nici Ministerul de Interne. Totodată, responsabilii de la Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală declară că autorii de teze nu încalcă legea. „Societatea noastră favorizează existenţa acestor servicii. Este mai mult o chestiune deontologică, morală. Universităţile ar trebui să se sesizeze. Regula noastră este ca cei care scriu o lucrare să indice sursele, care sunt incluse în bibliografie. Atâta timp cât ţin cont de asta, putem spune că nu încalcă legea", explică Olga Belei, director al Departamentului de Drepturi de Autor din cadrul AGEPI.
Se încarcă comentariile...
