Şeful Misiunii FMI: Autorităţile Republicii Moldova înregistrează progrese

FOTO gov.md

Misiunea FMI şi autorităţile de la Chişinău au ajuns la un acord la nivel de personal în contextul primei evaluări a Misiunii FMI a programului de finanţare. Acordul urmează să fie aprobat de către conducerea FMI şi Consiliul directorilor executivi. Consiliul va evalua raportul de monitorizare după ce Moldova va implementa un şir de măsuri prealabile.

În urma finalizării evaluării programului, Moldova va putea accesa circa 21 de milioane de dolari.

Şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional, Ben Kelmanson, a declarat că autorităţile Republicii Moldova au înregistrat progrese în eliminarea vulnerabilităţii existente din sectorul financiar bancar şi în implementarea reformelor structurale. Eforturile depuse au contribuit la restabilirea stabilităţii financiare şi la creşterea economică. Acesta a menţionat că experţii FMI prognozează o creştere economică mai mare decât s-a anticipat. Prognoza nouă pentru 2017 este de 4,5%.

„Politica monetară promovată se axează în continuare pe obiectivul menţinerii stabilităţii preţurilor, în contextul unui regim flexibil al ratei de schimb. Pentru a atinge obiectivul propus, Banca Naţională a Moldovei trebuie să perfecţioneze în continuare cadrul de ţintire a inflaţiei prin consolidarea procedurilor operaţionale, dezvoltarea capacităţilor de prognozare şi îmbunătăţirea comunicării eferente politicilor promovate. În afară de aceasta, BNM trebuie să fie gata să înăsprească politica monetară, în cazul în care inflaţia va creşte mai rapid decât se prognozează”, a spus Ben Kelmanson.

Şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional a menţionat că bugetul pentru anul 2017 şi cadrul bugetar pe termen mediu sunt în concordanţă cu indicatorii ţintă ai programului şi au ca scop promovarea măsurilor ce vor impulsiona creşterea economică. Printre acţiunile care urmează a fi întreprinse se numără consolidarea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor şi implementarea unei reforme eficiente a administraţiei publice. Resursele care vor deveni disponibile în urma acestor măsuri trebuie să fie folosite pentru finanţarea cheltuielilor capitale şi a cheltuielilor sociale bine ţintite. Măsurile de reformă bugetar-fiscală structurală trebuie să contribuie la consolidarea în continuare a cadrului bugetar-fiscal.

La rândul său, prim-ministrul Pavel Filip a spus că îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici conveniţi cu FMI va duce la creşterea PIB-ului stabilit pentru anul în curs la 4,5%, faţă de 3% care a fost pusă la baza bugetului de stat pentru anul curent. Experţii au estimat şi o creştere a exporturilor cu 10% şi a importurilor cu 8%, iar salariul nominal mediu lunar pe economia naţională prognozat pentru anul 2017 este de 5600 de lei sau cu 10,1% mai mult decât în 2016.

„Aceste estimări ne îndreptăţesc să privim cu optimism anul 2017 şi cred eu că este un optimism justificat. Creşterea economică mai mare prognozată pentru anul acesta ne va permite să realizăm încasări mai mari la buget, respectiv vom putea susţine mai multe investiţii”, a declarat premierul.

Şeful cabinetului de miniştri a punctat că s-a convenit ca o prioritate va fi aprobarea unui document de dezvoltare economică, ce va fi elaborat până la mijlocul lunii martie şi care va sta la baza actualizării Strategiei Naţionale de Dezvoltare 2020. Ţintele stabilite vor reflecta şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale agendei 2030.