Şeful CNA, Bogdan Zumbreanu, speră că în trei ani va vorbi despre miliarde recuperate din frauda bancară

Şeful CNA, Bogdan Zumbreanu, speră că în trei ani va vorbi despre miliarde recuperate din frauda bancară

FOTO IPN

Directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Bogdan Zumbreanu, speră ca în maxim trei ani CNA va obţine rezultate palpabile şi că se va putea evalua activitatea instituţiei deja nu în milioane, dar în miliarde lei recuperate din frauda bancară. Declaraţia a fost făcută în cadrul emisiunii „Tema zilei” de la postul de televiziune Canal 2, transmite IPN.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bogdan Zumbreanu spune că CNA a investigat primordial acţiunile factorilor de decizie ai celor trei bănci – Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială, care au acordat credite cu încălcarea regulilor de creditare, dar şi acţiunile agenţilor economici care au beneficiat de aceste credite. Potrivit lui, ulterior aceste acţiuni au dictat schimbările care s-au produs în managementul băncilor.

„Banii sunt bine ascunşi, s-au făcut tentative ca să se distrugă urmele unde au ajuns aceşti bani. Noi am identificat peste zece jurisdicţii din străinătate, acolo unde o să intervenim în conformitate cu procedurile noastre. Comparativ cu suma totală, a rămas o sumă neidentificată la moment unde se află şi cine sunt beneficiarii finali, însă sperăm că o să dăm şi de urma acestor bani”, spune directorul CNA.

În situaţia în care cheltuielile de recuperare vor fi mai mari decât însăşi suma care poate fi repatriată, se va pune în discuţie dacă va merita sau nu să se meargă pe asemenea cheltuieli.
 
„Înainte de a porni în această luptă de repatriere vom face un deviz de cheltuieli, un buget să vedem cât o să ne coste”, a declarat Bogdan Zumbreanu.

Adjunctul procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, Adriana Beţişor, susţine că investigaţiile Procuraturii de comun cu CNA au început pentru perioada 2007-2014. Potrivit ei, sustragere a mijloacelor financiare din sistemul bancar se făcea prin două modalităţi: creditarea unor companii afiliate conducătorilor băncii şi prin anumite plasamente. Punctul culminant a fost în 2014, când au fost scoase din circuitul celor trei bănci - BEM, Banca Socială şi Unibank - un volum enorm de mijloace financiare.

Suma prejudiciului adusă statului este de 13,3 miliarde de lei dintre care 2,6 miliarde sunt mijloace financiare care urmează să fie recuperate din bunurile aflate în posesia celor trei bănci. Adriana Beţişor spune că pe seama procuraturii rămân 10,7 miliarde, o mare parte din ele fiind acoperite cu sechestrele aplicate pe cauzele penale aflate în gestiune. De asemenea, procurorul afirmă că a mai rămas de identificat cine au fost beneficiarii a încă un miliard de lei.

Potrivit ei, până acum, sentinţe definitive de condamnare pe acest caz au primit Ion Rusu, reprezentantul companiei „Caravita&Co”, fostul premier Vlad Filat şi omul de afaceri Veaceslav Platon. Sentinţe după prima instanţă au primit primarul de Orhei, Ilan Şor şi fostul deputat PLDM, Chiril Lucinschi.
 
„În instanţele de judecată, pe rol la moment sunt cauzele penale în privinţa grupului Gacikevici, din care face parte bordul Băncii de Economii pe perioada gestionării băncii de către Gacikevici, precum şi anumiţi agenţi economici care au beneficiat de credite de la Banca de Economii şi conducerea Uniank cu suma de 485 milioane de lei”, a declarat procurorul.

O mare parte din mijloacele financiare au fost utilizate pentru interese personale precum servicii turistice, călătorii, investiţii peste hotare. Adriana Beţişor spune că se va merge pe urmele banilor fraudaţi în fiecare ţară sistemul bancar al cărora au tranzitat mijloacele financiare.

 

citeste totul despre: