În 2009, la Chişinău a avut loc „Revoluţia Facebook”, nu „Revoluţia Twitter”
0
„Suta românească” („Румынская Сотня” sau „Sotnya Românească”) este cel mai popular cont de pe Twitterul moldovenesc. Are aproape 10.000 de abonaţi. Am discutat cu autorul acestuia, Andrei (el preferă să rămână în anonimat - n.r.), despre rolul reţelelor sociale în informarea cititorilor.
Care este naţionalitatea dvs.?
M-am născut şi am copilărit în Ucraina. Tatăl meu e român, mama e ucraineancă. România şi Moldova sunt patria mea, iar Ucraina este patria mică. Mă identific drept român.
Cum a apărut ideea de a crea „Suta românească”?
M-am înregistrat pe Twitter în luna aprilie a anului trecut, când era limpede că în Ucraina are loc o agresiune deschisă din partea Rusiei. Mă interesa tematica ucraineană. Am vrut să citesc cele mai obiective ştiri despre ceea ce se întâmpla în Ucraina. Atunci, în Moldova nu se întâmpla nimic deosebit. Reflectam mai mult evenimentele din Ucraina. De ce am ales acest nume de utilizator - e foarte simplu. Sunt de naţionalitate român, iar Ucraina îmi este foarte apropiată, chiar şi din punct de vedere al sângelui. Acest nume de utilizator reflectă atât naţionalitatea mea, cât şi interesele şi preferinţele mele. Pe Maidan se formau atunci aşa-numitele „sute” (unităţi formate din câte 100 de activişti ai euromaidanului cu scopul de autoapărare), iar numele meu de utilizator reflecta percepţia faţă de ceea ce se întâmpla.
„Suta românească” este un cont urmărit de mulţi utilizatori pe Twitter. Care este auditoriul dumneavoastră?
Numărul abonaţilor se apropie de 10.000. Twitterul nu este dezvoltat în Republica Moldova din anumite cauze necunoscute mie. Chiar şi publicaţiile mari, care produc ştiri, funcţionează în mare parte pe Facebook. Doar două instituţii mass-media din Republica Moldova mă depăşesc la numărul de abonaţi: este vorba despre Unimedia şi JurnalTV.
Ce înseamnă 10.000 de abonaţi? Potrivit statisticii Twitter, acest lucru înseamnă câteva milioane de vizualizări şi aproximativ 200.000 de distribuiri pe lună. Statisticile arată că 67% din auditoriul meu se află în Ucraina. Cealaltă parte se află în SUA, UE. 10% din auditoriu este din Rusia. Doar câteva sute din cititorii mei se află în România şi Republica Moldova. În Ucraina sunt tot mai mulţi oameni care se interesează de evenimentele din Republica Moldova, de aceea numărul abonaţilor creşte.
Am observat că sunteţi chiar şi sursă de informare. Materialele dumneavoastră despre protestul organizat de Platforma DA au fost citate de presa din Federaţia Rusă.
În ultimile 10 zile de când a început protestul în Piaţa Marii Adunări Naţionale, materialele mele au fost promovate de instituţii media cum ar fi slon.ru, RBK, RBK Ukraina, Radio Svoboda, ziarul Wyborcza din Polonia, unele ediţii belaruse.
Problema este că bloggerii moldoveni reflectă foarte puţin evenimentele pe Twitter, în plus, există multă dezinformare, falsificări şi minciuni. De aceea, consider că e de datoria mea să reflect cât mai obiectiv evenimentele pe Twitter.
Spuneţi că Twitterul nu este popular în Republica Moldova, dar mass-media străină a numit protestul din aprilie 2009 de la Chişinău „Revoluţia Twitter”. De ce?
Consider că a fost mai degrabă o „Revoluţie Facebook”. Consider că 90% din tineri au venit la protest datorită Facebook-ului. Dar chiar şi acum, cei mai populari bloggeri din Moldova care scriu în Twitter, au cel mult 700-800 de cititori. Dar ce putem spune despre Twitterul moldovenesc dacă o asemenea figură din politica moldovenească precum fostul prim-ministru Iurie Leancă are doar 1000 de cititori? O nimica toată.
Printre abonaţii dumneavoastră figura şi Boris Nemţov. Ce alte personalităţi cu renume vă urmăresc pe Twitter?
Boris Nemţov a fost unul din cei mai cunoscuţi abonaţi. Am calificat acest fapt drept un succes personal. Nemţov prelua materiale de pe contul meu, le distribuia în Rusia, comenta şi atrăgea astfel atenţia asupra contului meu. Am comunicat cu Boris Nemţov, am pregătit la cererea lui compilaţii de ştiri din Republica Moldova care reflectau cel mai obiectiv situaţia din republică.
În ce constă scopul final al activităţii în reţelele sociale?
Observ multe miniciuni, falsificare, manipulare a tot ce reprezintă interes pentru mine. Este vorba despre războiul din Ucraina şi protestele din Republica Moldova, care au scopul de a elimina de la conducere puterea mafiotă şi coruptă. Nu pretind la un adevăr absolut, eu îmi expun viziunea asupra lucrurilor ce se întâmplă, bazându-mă pe materialele celor mai obiective mass-media. Încerc să aduc şi cititorilor mei ceea ce, în opinia mea, este adevăr.
La ce deznodământ al evenimentelor de la Chişinău vă aşteptaţi?
Forţele de opoziţie de la Chişinău, care conduc mişcarea de protest, au ales calea pacifistă de eliminare a mafiei de la conducere.
Susţineţi o revoluţie în forţă?
Nu, eu nu sunt adeptul vărsării de sânge. Vreau acţiuni mai active din partea protestatarilor şi a opoziţiei, sub formă de grevă la nivel naţional, nesupunere civică, blocarea activă a instituţiilor de stat. Acest lucru ar obliga autorităţile să asculte de cererile protestatarilor.
Şi care ar trebui să fie rezultatul final, alegeri anticipate?
Nu doar alegerile anticipate, dar şi crearea unui partid cu adevărat proeuropean. Cele trei partide ale alianţei au ignorat total valorile pentru care tinerii au luptat în aprilie 2009. Avem nevoie de un partid proeuropean puternic, care ar putea să facă o coaliţie cu un alt partid european şi să formeze o majoritate în Parlament, care ar face reforme reale, dar nu le-ar imita.
Ce credeţi despre unirea Republicii Moldova cu România?
Sunt un susţinător al unirii, un susţinător moderat. Evenimentele care au avut loc în Crimeea şi Donbas au demonstrat că aceasta este o problemă dureroasă. Aceste lucruri nu trebuie să se întâmple prin intermediul forţei, chiar dacă există o anumită majoritate în minţi. Consider unirea drept o perspectivă reală şi o susţin. Este nevoie de acţiuni gândite, care ar conduce la o unire firească, benefică, convenabilă, fără a fi lezate drepturile celor care nu susţin această idee. În contextul actual, numărul susţinătorilor unirii creşte în Republica Moldova. Cred că unioniştii sunt nu mai puţin de 30%, poate chiar şi 40%.
Se încarcă comentariile...
