Undă verde pentru demolarea unui monument istoric de secol XIX. Motivul pentru care localnicii îl vor ras de pe suprafaţa pământului
0După mai multe încercări, solicitarea autorităţilor locale în vederea declasării castelului din Lista Monumentelor Istorice a fost aprobată de către oficialii Ministerului Culturii.
Castelul Bay din Treznea a fost declasat din lista monumentelor istorice, în urma repetatelor demersuri făcute în acest sens de către administraţia locală. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură, imobilul a fost declasat conform unui ordin al ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale nr. 2.190, din 29 martie, 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I.
Declasarea va permite autorităţilor din Treznea să demoleze construcţia, lucru pe care cei care s-au aflat în ultimii ani la cârma comunei l-au urmărit cu insistenţă. În acest sens, de-a lungul vremii, Primăria Treznea a solicitat în trei rânduri scoaterea Castelului Bay de pe lista monumentelor istorice, invocând avansata stare de degradare în care se află obiectivul şi intenţia de a construi în locul impunătorului imobil de altădată un spaţiu de utilitate publică. Ministerul Culturii a refuzat în două dăţi cererile, pentru ca în primăvara acestui an să se răzgândească.
Semnal de alarmă tras de un parlamentar
Decizia oficialilor de la Bucureşti vine în pofida numeroaselor semnale de alarmă cu privire la situaţia delicată în care se află castelul de la Treznea şi a intervenţiilor urgente fără de care imobilul nu avea nicio şansă de supravieţuire. Printre cei care au adus în discuţie subiectul s-a numărat şi senatorul USR Vlad Alexandrescu.
"Într-adevăr, în spatele valorii arhitecturale, avem de a face şi cu amintirea masacrului de acum aproape 80 de ani. Chiar în acest loc s-ar fi produs masacrul din 9 septembrie 1940, în care trupele maghiare horthyste ar fi omorât 93 de localnici, români şi evrei. Uciderea sătenilor şi arderea caselor reprezintă într-adevăr atrocităţi ale istoriei recente. Acestea sunt motivele pe care le invocă autorităţile pentru a susţine, în mod absurd, demolarea clădirii aflate în propriul patrimoniu. Totuşi, rolul administraţiei locale şi al Ministerului Culturii nu este de a dărâma clădiri pentru a face istoria uitată. Tensiunile etnice izvorâte din istoria ultimului secol nu dispar dacă le ascunzi sub preş. Refacerea acestui castel trebuie văzută ca parte a procesului de reconciliere istorică. În loc de a rămâne un simbol al unei tragedii, castelul ar trebui salvat şi pus în valoare. Reatribuindu-l comunităţii, oferindu-i un scop ales în acord cu nevoile cetăţenilor, rolul său va fi nu acela de a diviza ci de a închide rănile trecutului.
Aşadar, domnule ministru Breaz, nu semnaţi acest ordin de declasare! Sunteţi ministrul Culturii în funcţie, iar rolul dumneavoastră este de a apăra patrimoniul, nu de a ajuta la ştergerea lui de pe faţa Pământului. De a contribui la acest proces de reconciliere istorică, nu de a lăsa lucrurile în voia resentimentelor şi a nepriceperii administrative", scria parlamentarul, la începutul lunii aprilie, pe Facebook.
"O pată neagră pentru comunitate"
Primarul din Treznea, Cristian Oros, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere. În 2016, el declara pentru "Adevărul" că "imobilul este o pată neagră pentru comunitate, o rană ce nu s-a închis încă" şi că administraţia locală nu dispune de fondurile necesare pentru a asigura partea de cofinanţare într-un eventual proiect pe bani europeni, care să permită reabilitarea monumentului.
Ridicat la jumătatea secolului al XIX-lea, castelul a aparţinut familiei grofului Bay Ferencz, fiind o construcţie în stil neo-baroc. Din punct de vedere arhitectural, castelul a avut două corpuri principale şi mai multe turnuri, corpurile fiind legate între ele de o replică a punţii suspinelor din Veneţia. După fuga din 1944 a grofului Ferencz Bay, responsabil pentru masacrul horthyst din 9 septebrie 1940, castelul este transformat în sediu CAP. În 1990, castelul era funcţional, însă a fost lăsat în paragină din dorinţa de a-l face să dispară de pe faţa pământului şi, odată cu el, să dispară orice urmă care aminteşte localnicilor despre masacrul din 1940. "Castelul acela trecut prin 100 de ani de istorie până când groful Bay s-a hotărât să facă masacrul. Nu e vina monumentului. Dar oamenii leagă ideologic, mai mult sau mai puţin conştient, acel episod de existenţa castelului şi îl vor categoric jos", susţine cercetătorul ştiinţific Horaţiu Cociş, de la Muzeul Judeţean.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
