Românii care au investit în agricultura ecologică: au înfiinţat o cultură de lavandă pe 2,5 hectare

După 15 ani în care au muncit în Italia, soţii Cristina şi Adi Dîrjan au revenit acasă pentru a-şi investi economiile în agricultură.

Oameni vrednici, în vara lui 2014, Cristina şi Adi Dîrjan puneau bazele unei afaceri de familie:. Proaspăt întorşi din Italia, acolo unde au muncit ani buni, cei doi soţi au decis să îşi facă un rost acasă. Aşa s-a născut Agro Dîrjan Team, ce se bazează pe producţia şi procesarea culturilor ecologice în satul Fetindia, judeţul Sălaj, mai întâi cu o cultură de nuc pe 2,5 hectar, şi o alta, de 250 de tufe de alun.

Dispunând de o parcelă necultivată de 80 de ari, Cristinei i-a venit ideea de a pune lavandă, o plantă despre care descoperise, în anii petrecuţi în Italia, că are numeroase proprietăţi terapeutice. S-a documentat intens pe internet, pentru ca în octombrie 2014 să planteze primele 14.000 de tufe. "Informaţia strânsă între timp, dar şi norocul au făcut să aleg un soi foarte bun de lavandă - Angusti­folia vera, mama lavandei cum i se mai spune -, care ne-a asigurat nişte produse de calitate, căutate de clienţi", spune sălăjeanca.

Tot documentându-se, a descoperit că lavanda are numeroase utilizări, fiind elementul principal în extrem de multe produse, de la cele alimentare, la cosmetice. Aşa se face că în aşteptarea primei recolte, a început să experimenteze: "Am fost uimită câte produse se pot face; din variantele găsite pe internat, am ales mai multe reţete care mi-au plăcut şi am început să le pun în practică, achiziţionând ulei esenţial din magazinele naturiste. Bineînţeles, au fost şi multe încercări nereuşite sau rezultate care nu m-au mulţumit, au fost reţete pe care le-am completat cu ingrediente care, în opinia mea, lipseau, am eliminat elemente ce nu mi-au plăcut. Aşa s-au născut săpunul, exfoliantul facial şi balsamul de mâini, siropul de lavandă, dulceaţa de lavandă. Acestea au fost primele produse cu care ne-am prezentat în urmatorul an la la târgul din cadrul Zilele Zalăului, prima noastra ieşire pe piaţă".

De la 80 de ari, la 2,5 hectare cu lavandă

"În primul an am cules lavanda cu foarfeca, din 11 iunie, până în octombrie, zilnic, fir cu fir", rememorează Cristina Dîrjan începuturile. Treptat, soţii Dîrjan au extins suprafaţa cultivată şi au diversificat soiurile de lavandă, ajungând, în prezent, la 2,5 hectare şi peste 43.000 de tufe din Angusti­folia vera, Blue scent, lavandă roz şi lavandă galbenă. O parte din florile recoltate este păstrată pentru produsele alimentare, o alta, pentru săculeţii cu lavandă, iar restul se pune la distilat pentru obţinerea uleiului esenţial de lavandă folosit la toate produsele cosmetice. Toate sunt preparate de noi şi, pentru că este vorba despre producţie ecologică, încercăm să stăm deoparte de tot ceea ce înseamnă intervenţie artificială", explică antreprenoarea.

Odată cu această extinderea suprafeţei cultivate, s-au înmulţit şi produsele care să valorifice planta aromatică. De la bucheţelele simple de lavandă şi săculeţii umpluţi cu flori parfumate, la produse cosmetice, printre care creme de corp, geluri de duş, ulei esenţial, exfoliante, balsamuri de buze, deodorant, sare de baie, şi chiar produse alimentare - biscuiţi ori ciocolată cu lavandă, prune uscate cu lavandă în sirop de arţar, lichior, oţet, miere cu lavandă, zahăr brun cu lavandă, imaginaţia Cristinei nu a avut limite. Totul sub sigla "Coşul cu lavandă".

În curând, oferta de produse se va îmbogăţi cu un parfum de lavandă, un produs la care Cristina lucrează de circa doi ani, modificând şi îmbunătăţind reţeta în căutarea variantei perfecte. Fiind vorba despre un amestec de uleiuri esenţiale, sălăjencei i-a fost destul de dificil să găsească în România sortimente potrivite atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al preţurilor: "Trebuie să fie bio, întrucât toate culturile noastre sunt in curs de certificare eco), să aibă un preţ accesibil şi să îmi placă. Cred că, după doi ani de căutări şi încercări, am găsit varianta finală; pentru început va fi disponibil doar în sticluţe de 2 ml şi pe comandă, cantitate mai mare. Mai am de lucru doar cu ambalajul, apoi parfului va fi pus în vânzare alături de celelalte produse din «Coşul cu lavandă»".

"Dacă nu te implici, nu ai cum să reuşeşti"

Deşi recunosc că munca în agricultură nu este deloc uşoară, cei doi soţi fac totul cu foarte multă plăcere şi cu pasiune, bazându-se, în general, doar pe forţele proprii: "Ce e uşor în ziua de azi? Dacă nu munceşti, dacă nu investeşti, dacă nu te implici, nu ai cum să reuşeşti. Nu e uşor, dar nici imposibil. Este frumos, munceşti cu pământul, în natura cu flori, pentru tine, în familie. A fost dificil cât am depins de ajutor la muncile cu întreţinerea culturilor, însă lucrurile s-au schimbat după ce am reuşit să achiziţionăm utilaje de săpat, de cules. Ajutoare nu avem prea multe: soţul, care este responsabil de culturi, se descurcă, în general, singur. Cu produsele mă ajută mama, iar când avem comenzi mai mari ori în perioadele cu târguri, mai caut pe cineva care să se implice în partea de etichetat. Mai avem un prieten care se ocupă de livrarea produsele pe zonele Cluj şi Satu Mare".

Pe o piaţă în care afacerile cu lavandă sunt tot mai multe, Cristina Dîrjan susţine că pentru a rezista concurenţei este nevoie de seriozitate şi de calitate: "A devenit o modă să cultivi lavandă; poate şi pentru că Internetul abundă în articole despre «aurul mov», despre câştiguri umflate. Din păcate, din trei care plantează, doi renunţă în primii trei ani. Să cultivi lavandă nu e aşa de simplu pe cât pare la prima citire. În plus, e dificil să rezişti pe piaţă. Pentru a o face trebuie să fii corect cu clienţii tăi, să le oferi produse de calitate, să nu umfli preţurile, dar nici să vinzi la preţuri de nimic". Un rol important îl joacă promovarea, aspect pe care soţii Dîrjan au pus întotdeauna foarte mare accent. Sunt nelipsiţi de la târguri şi expoziţii, iar pentru ca produsele lor să fie mai aproape de clienţi au creat un magazin virtual şi colaborează cu 42 de magazine naturiste, farmacii şi magazine de cadouri din ţară şi cu două, din străinătate.
Până acum, soţii Dîrjan au investit în cele trei culturi de nuci, aluni şi lavandă peste 150.000 de euro.

Vă mai recomandăm:

Afacerea sparanghelului alb. Cum a reuşit o familie de români să se pună pe picioare acasă, după şapte ani de muncă printre străini

„Mama Ţic“, ferma cu care doi soţi din Sălaj vor să câştige pariul cu agricultura ecologică

PlatFerma, locul care îi aduce împreună pe fermieri şi gurmanzi. Povestea pieţei online care promovează hrana sănătoasă