Rezistenţa anticomunistă în Sălaj: grupuri care se pregăteau să-i ajute pe americani să-i dea jos pe comunişti

Rezistenţa anticomunistă în Sălaj: grupuri care se pregăteau să-i ajute pe americani să-i dea jos pe comunişti

Leon Abăcioaie, la 23 de ani FOTO vorniceanul.ro

Într-un judeţ care a dat ţării lideri importanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc, comunismul nu a fost primit fără cuvenita rezistenţă. Istoricul Marin Pop spune că grupuri locale de rezistenţă au fost create aproape în toate comunele Sălajului, liderii acestora sfârşind, aproape fără excepţie, în închisorile comuniste.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai mare grup de rezistenţă ce a funcţionat în Sălaj la începutul perioadei comuniste a fost Frăţia de Cruce Dobrina, ce activa pe teritoriul cuprins între comunele Surduc şi Zalha. "Grupul era condus de Leon Abăcioaie, un tânăr din Iaşi ajuns aici din cauza persecuţiilor la care era supus acolo în urma convingerilor sale politice. El îi strângea pe oamenii de zonă şi cântau cântece legionare. Toate aceste grupuri încercau, de fapt, să constituie nuclee de rezistenţă, care să-i pregătească pe români pentru momentul în care ar fi urmat să vină americanii să-i dea jos pe comunişti", spune istoricul. Legionarul, care, se pare, se ocupa cu aprovizionarea cu arme şi alimente a celor care erau împotriva cotelor şi a colectivizării, a fost prins de comunişti şi condamnat la moarte, sentinţă pusă în aplicare, prin împuşcare în ceafă, în 1950.
 
În zona Drighiu funcţiona grupul condus de Alexandru Ţicuş, care a sfârşit, în condiţii suspecte, în închisoarea de la Aiud. Grupul "Stânca de Granit" activa în zona Marca şi era condus de Paul Tegzeş, iar la Someş Odorhei era grupul "Dragalina", coordonat de un anume Dorolţi, care a murti la Cluj în timp ce era judecat. În zona oraşului Cehu Silvaniei era arealul haiducului Blidaru, iar la Bălan era grupul "Calul Bălan". La nivelul judeţului mai activa şi gruparea "Armata Verde".
 
Ca şi revolte anti-comuniste din acea perioadă, istoricul dă ca cel mai grăitor exemplu un eveniment petrecut în 1962 la Cuceu, lângă Jibou, când ţăranii s-au împotrivit, în mod organizat, cotelor impuse de comunişti. "Toţi participanţii la revoltă au fost condamnaţi la închisoare, primind, fiecare, pedepse cuprinse între şase luni şi şapte ani de detenţie", explică Marin Pop.
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările