Reabilitarea picturii murale din fosta sală de bal a oraşului, "bijuteria" Clădirii Transilvania, intră în prelungiri

Reabilitarea picturii murale din fosta sală de bal a oraşului,

Pictura murală are o suprafaţăde peste 250 de metri pătraţi FOTO Arhivă

Pictura murală din fostul Cinema Libertatea, locaţie cunoscută în Zalău şi ca şi fosta sală de bal a oraşului, este restaurată în cadrul proiectului de reabilitare a Clădirii Transilvania. Reastauratorii au descoperit, însă, recent, o porţiune de 30 de metri pătraţi de pictură care nu fusese cuprinsă în proiect şi care are şi ea nevoie de reabilitare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit lui Gligore Sabou, managerul proiectului, porţiunea respectivă a fost descoperită în zona balconului de pe care se făceau proiecţiile de filme şi a ieşit la lumină doar în momentul în care s-a dat jos tot ce rămăsese din sala de proiecţie încropită acolo. Vorbim despre o suprafaţă de aproximativ 30 de metri pătraţi, la care s-a început deja lucrul dar pentru care nu sunt identificate încă surse de finanţare.


Potrivit pictorului Nicolae Gheorghe, cel care se ocupă de restaurare, pictura este unică în România. ”Pictura murală de pe tavanul fostei săli de teatru este, după părerea mea, unicat în România. Realizată de un pictor din Bratislava (sau Pojon, vechea denumire a oraşului în perioada Imperiului Habsburgic), în stil art nouveau, pe la 1900, restaurată în 1930, pictura impresionează prin mărimea sa, de peste 250 m2. Tocmai dimensiunea ei o face deosebită de alte picturi realizate în acelaşi stil, în România”, explică pictorul, care este şeful echipei de restauratori.


Potrivit informaţiilor prezentate marţi, într-o conferinţă de presă, de primarul Radu Căpîlnaşiu, şi de managerul de proiect, Gligore Sabou, lucrările la sala de teatru şi la Corpul C al Clădirii Transilvania vor fi gata în cursul lunii septembrie. La corpul C, adică partea dinspre Primărie a clădirii – monument istoric, sunt efectuate până în acest moment aproximativ 70 la sută din lucrări, cele mai avansate fiind lucrările de consolidare şi arhitectură, instalaţii electrice, instalaţii de încălzire şi realizarea drenului perimetral.


În corpul B, vizată de reabilitare este sala de teatru sau fosta sală de bal a oraşului. Până la restaurarea părţii de pictură murală amintită mai sus,  în suprafaţă de aproximativ 30 de metri pătraţi, reprezentanţii municipalităţii spun că vor fi finalizate şi lucrările pentru instalaţii electrice, instalaţii de sonorizare, anti-efracţie, semnalizare în caz de incendiu şi climatizare.


Ramona Butcovan, reprezentantul Serviciului de Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei, spune că pentru popularizarea imaginii clădirii va fi făcută o pagină de web, iar la finalizarea lucrărilor se va organiza o campanie de promovare în colaborare cu Poşta Română.


Întrebaţi cum va fi valorificat spaţiul generos ce va rezulta odată cu încheierea lucrărilor, reprezentanţii municipalităţii au precizat că prin contractul de finanţare este interzisă desfăşurarea acolo a unor activităţi economice, aşa că acolo vor funcţiona doar instituţii publice. „În primul rând, Biblioteca Judeţeană se va întoarce în spaţiile în care a funcţionat şi înainte de reabilitare. Apoi, ne gândim să deschidem un punct de informare turistică şi avem în vedere şi posibilitatea de a muta acolo şi altele structuri. Spre exemplu, există o propunere legislativă ca serviciile de circulaţie şi ordine publică să fie transferate de la Poliţie la municipii”, a explicat primarul Radu Căpîlnaşiu.


Corecţie de 1.798 de lei


Proiectul de reabilitare a Clădirii Transilvania n-a scăpat de „moda” corecţiilor aplicate proiectelor derulate prin fonduri europene. Este vorba, potrivit edilului, de o corecţie de 1.798 de lei aplicată contractului de audit intern, pe motiv că Primăria ar fi cerut, în mod nejustificat, ca auditorul să aibă studii superioare economice. Corecţia a fost contestată în instanţă.

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 10.000.000 de lei, sumă asigurată dintr-o finanţare europeană (POR - Axa 1 - FEDR), dar şi din fonduri de la bugetul local şi de stat.

Citeşte şi Zalăul - un oraş cu locuitori fără nemulţumiri faţă de primărie?

După 11 ani de procese, magistraţii au decis a cui este Tabăra Meseş

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările