Povestea din spatele statuii lui Wesselenyi

Povestea din spatele statuii lui Wesselenyi

Statuia baronului Wesselenyi a fost amplasată în 1902 în centrul Zalăului

Statuia lui Wesselenyi şi a baciului Samson are o vechime de 109 ani.Apărută în centrul Zalăului la începutul secolului 20, statuia baronului Wesselenyi Miklos de Hodod a aprins, de-a lungul vremii, imaginaţia zălăuanilor sau a turiştilor care încercau să decripteze semnificaţia grupului statuar.

Ştiri pe aceeaşi temă

Opera sculptorului Fadrusz îl reprezintă pe baron cu mâna pe umărul unui ţăran, iar cei care au admirat statuia au emis diferite ipoteze cu privire la posibilul dialog dintre nobil şi iobag.

Gyorfi Deak Gyorgy, scriitor şi bibliotecar în oraşul Jibou, unde se afla castelul familiei Wesselenyi, ne-a dezvăluit istoricul acestei statui, dar şi identitatea ţăranului reprezentat alături de baronul maghiar.

“Baronul Wesselenyi Miklos, care avea reşedinţa la Jibou, a fost unul dintre liderii revoluţiei paşapoptiste. În 1848, deşi orb şi bolnav, baronul şi-a eliberat pălmaşii şi i-a împroprietărit cu fâşia de pământ pe care o munceau, deşi nu exista nici o lege care să-l oblige să facă aceasta”, explică Gyorfi.

Scriitorul din Jibou, îl descrie pe Wesselenyi ca pe un reformator al vremurilor sale, fiind nobilul care a susţinut şcoala din localitate, a creat prima grădiniţă din ţară şi  a organizat prima şcoală agricolă, unde i-a învăţat pe tineri cum să se gospodărească.
S

tatuia din centrul Zalăului a fost sculptată de cunoscutul artist Fadrusz János, cel care a sculptat şi statuia lui Matia  Corvin, din centrul Clujului. De altfel, ambele statui au fost dezvelite în anul 1902. Sculptorul a primit 40.000 de coroane din partea autorităţilor maghiare din Zalăul acelor vremuri.

Baciul Samson Pop i-a supărat pe naţionaliştii maghiari

Pe lângă Wesselenyi, personajul principal al ansamblului statuar, sculptorul a ales să reprezinte şi un ţăran, tocmai pentru a sublinia relaţia apropiată dintre nobil şi iobagii săi. “Fadrusz a venit câteva zile în Jibou, pentru a se familiariza cu zona şi temperamentul oamenilor. În  Rona, sat ce aparţine administrativ de Jibou, sculptorul a întâlnit un cioban român, Samson Pop, ale cărui trăsături l-au convins pe artist să-l  reprezinte alături de baron”, spune scriitorul din Jibou.

Dar alegerea artistului i-a nemulţumit pe comanditarii statuii. “Naţionaliştii unguri au acceptat cu greu un român alături de Wesselenyi. Până la urmă Fadrusz, fiu al unor ţărani săraci, şi-a impus punctul de vedere şi nu renunţat la baciul Samson”, adaugă Gyorfi.

Dialogul dintre cioban şi baron

Scriitorul din Jibou susţine că, de-a lungul timpului, locuitorii din Zalău şi trecătorii prin oraş au interpretat în fel şi chip opera sculptorului Fadrusz. “Prima variantă suna cam aşa: Baronul: "Da' unde ţi-s oile, bade?" Baciul Samson: "Iaca or plecat să-şi coate un măgar". O variantă din 1988, care încă mai circula după Revoluţie, prezenta "poanta" într-o variantă radical schimbată. "Da' unde ţi-s oile tale, tovarăşe cioban?" "Iacă au trecut cu măgar cu tot în Ungaria"”, povesteşte scriitorul din Jibou.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: