Povestea singurului solist castrat a cărui voce a fost înregistată. Cum sună piesa „Ave Maria“ în interpretarea lui

Povestea singurului solist castrat a cărui voce a fost înregistată. Cum sună piesa „Ave Maria“ în interpretarea lui

Alessandro Moreschi a cântat 30 de ani în corul Capelei Sixtine FOTO ozy.com

În Italia secolelor XVII şi XVIII, pentru că femeilor le era interzis să facă parte din corurile bisericilor, rolurile de soprană şi mezzo-soprană erau asigurate de către băieţi castraţi.

Castrarea băieţilor italieni pentru a-şi păstra vocea subţire şi după pubertate şi pentru a deveni solişti faimoşi era o procedură des întâlnită în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Unul dintre cei mai celebri cântăreţi castraţi a fost Alessandro Moreschi supranumit "îngerul Romei", singurul, de altfel, a cărui voce a fost înregistrată. Născut în 1858, în Italia, într-o familie romano-catolică, acesta a ajuns să fie castrat, potrivit unor cercetători, din cauza unei hernii înghinale, afecţiune pentru care, la acea vreme, castrarea era considerată leac. Alte voci susţin că a fost castrat în jurul anului 1865, pentru a-şi păstra vocea de aur cu care era înzestrat.

Moreschi a fost descoperit de Nazareno Rosati, fost membru al corului Capelei Sixtine, preocupat de selecţia băieţilor talentaţi pentru coruri şi spectacole solo.

La vârsta de 15 ani, Moreschi a devenit elev al şcolii San Salvatore din Lauro, în scurt timp fiind promovat drept prim sopran în corul Bazilicii Sfântul Ioan din Lateran. De multe ori interpreta în calitate de solist în grupurile de băieţi ce cântau în saloanele înaltei societăţi din Roma şi se bucura de aprecierea auditoriului. Şi-a căpătat supranumele de "îngerul Romei" în urma prestaţiei din oratoriul "Hristos pe Muntele Măslinilor", susţinută în 1883 în Italia. Nu a trecut mult şi a fost numit prim sopran al corului Capelei Sixtine, un post pe care l-a ocupat pentru trei decenii.

La acea vreme, din prestigiosul cor mai făceau parte şi alţi câţiva cântăreţi castraţi, însă niciunul nu a reuşit să se ridice la nivelul lui Alessandro Moreschi. Celebru şi extrem de apreciat de public, solistul a început să se remarce printr-un comportament excentric, prin ţinutele extravagante, dar şi prin atitudinea înfumurată cu care aştepta ovaţiile publicului la finalul spectacolelor.

În 1902, într-un salon din Vatican cu pereţii decoraţi cu picturile lui Titian, Rafael şi Tintoretto, Moreschi a înregistrat versiunea proprie a melodiei "Ave Maria". Era pentru prima dată când vocea unui cântăreţ castrat era înregistrată. De atunci şi până în 1904, a înregistrat nu mai puţin de 17 piese.

Părerile criticilor muzicali despre înregistrările lui Moreschi sunt împărţite. Unii consideră că singurul aspect interesant este acela că imprimarea păstrează vocea unui interpret castrat şi că bărbatul a fost un cântăreţ mediocru, în timp ce alţii spun că prezintă "urme" de talent, subliniind că la momentul înregistrării, din cauza vârstei, vocea lui Moreschi nu mai era la fel de convingătoare. Există însă şi critici convinşi de talentul solistului, care afirmă că interpretarea nu e una accesibilă pentru ascultătorul modern având în vedere tendinţele muzicale ale zilelor noastre.

Solistul s-a pensionat la vârsta de 55 de ani şi a murit opt ani mai târziu, în 1922, din cauza unei pneumonii.
Castrarea în numele muzicii a fost interzisă în Italia în 1870, pentru ca în 1904, Papa Pius al X-lea să dispună ca din corul Capelei Sixtine să nu mai facă parte cântăreţi castraţi.

Mai puteţi citi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: