Povestea desenelor-document cumpărate cu o sticlă de pălincă. Ce reprezintă schiţele făcute de un ofiţer român bănuit de spionaj în al Doilea Război Mondial
0
Peste 250 de desene cu armamentul din dotarea germanilor, realizate de un ofiţer român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost salvate de un tânăr arheolog cu preţul unei sticle de pălincă de Sălaj.
O veritabilă comoară ascunsă într-un cufăr prăfuit uitat în podul unei clădiri din centrul oraşului Cluj Napoca. Asta a găsit, din întâmplare, un tânăr arheolog din Zalău, pe nume Dan Culic. Comoara lui este reprezentată de peste 250 de desene ce ilustrează, cu precizie, detalii ale armamentului german din cel de-al Doilea Război Mondial, structura formaţiilor de luptă, elemente de echipament militar, realizate de un ofiţer român în timpul conflagraţiei.
Comoara din pod
Tânărul, în vârstă de 33 de ani, este de profesie arheolog la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău şi povesteşte că a ajuns în posesia desenelor în urmă cu mai mulţi ani, pe vremea când îşi făcea practica arheologică la Săvădisla, în judeţul Cluj, pe un şantier de eliberare de sarcină arheologică a terenului de pe traseul Autostrăzii Transilvania. ”A venit un muncitor la mine şi mi-a spus că are nişte desene foarte frumoase şi foarte vechi. Le-a adus şi imediat mi-am dat seama ce reprezintă, iar cum nu aveam bani, i-am dat o pălincă pe ele”, povesteşte arheologul.
Muncitorul găsise desenele în podul unei clădiri vechi din centrul Clujului. ”Clădirea fusese vândută, iar noul proprietar a chemat câţiva muncitori pentru a debarasa podul. Le-a spus că pot să păstreze ce găsesc acolo. Printre lucrurile găsite s-a numărat şi un cufăr plin cu desene. Aceste desene”, reface arheologul o parte din traseul făcut de desene. Din păcate, muncitorul care i-a vândut tânărului din Zalău desenele nu a luat tot conţinutul cufărului, o parte dintre desene fiind luate de ceilalţi muncitori şi este posibil să se fi pierdut.
Despre modul în care desenele au ajuns în podul casei din centrul Clujului, Dan Culic crede că, cel mai probabil, autorul lui – militar de profesie – a fost detaşat, după război, în acest oraş.
”Probabil era un spion”
Pentru că unele dintre desene au fost desenate pe dosul unor tichete de alocare la hrană a militarilor, iar aceste tichete erau cuprinse într-un caiet ale cărui coperte au fost recuperate odată cu desenele, arheologul a reuşit să afle şi numele autorului lor: Ion Dudea, colonel în Armata Română – Divizia Tunuri de Munte, originar din Târgu Jiu.
”După tehnică folosită, bănuiesc că este un absolvent de Arte, nu doar un om cu talent. Şi mai presupun că făcea parte din Inteligenţa (serviciul secret – n.a.) al Armatei Române. Multe dintre desene sunt datate – 1943 – primăvara anului 1944, când se afla, probabil, pe frontul de est, unde ştim că România lupta alături de Germania. Majoritatea desenelor indica echipament din Wehrmacht-ul german (numele oficial al forţelor armate ale Germaniei naziste – n.a.). A lucrat foarte mult la detalii ale echipamentului militar şi mai puţin la cele ale peisajului sau ale figurilor umane. Există unele desene în care a lucrat strict pe arme – mitraliere, carabine. Probabil a fost un spion”, conchide Culic.
Vrea să adauge un chip acestor desene
Arheologul spune că, imediat ce a intrat în posesia acestor desene, a încercat să afle mai multe despre autorul lor. S-a adresat Cercului Militar din Cluj, însă funcţionarii de acolo nu au putut să îl ajute. ”Promit, însă, să îmi păstrez curiozitate şi să caut în continuare răspunsuri. Şi vreau să cuprind aceste desene remarcabile într-un album, pentru că ar fi păcat să le am numai eu”, spune tânărul.
Deocamdată, o parte dintre desene fac obiectul unei expoziţii - ”Rememorând cel de-al Doilea Război Mondial”deschise la Muzeul de Artă ”Ioan Sima” din Zalău, dedicată împlinirii a 71 de ani de la eliberarea Sălajului, care în cele vremuri se întindea până la actuala graniţă cu Ungaria.
România şi a două conflagraţie mondială
România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial la 22 iunie 1941, alături de Germania, împotriva URSS, cu scopul de a-şi reîntregi teritoriul prin recuperarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei. La 26 iulie 1941, prin lupta a 450.000 de militari români, coordonaţi de mareşalul Antonescu, teritoriile româneşti ocupate de URSS erai deja recucerite. România continuă să lupte alături de ruşi până la ”Lovitura de Palat” din 23 august 1944, când Antonescu este arestat şi Armata Română trece de partea aliaţilor, întorcând armele împotriva germanilor alături de care luptaseră până atunci.
În septembrie 1944, România este declarată, prin Convenţia de armistiţiu de la Moscova, ţară înfrântă în război, pierzând din nou teritoriile anexate de URSS şi având de plătit şi despăgubiri de război către sovietici în valoare de 300 de milioane de dolari.
Militarii români au continuat să lupte, alături de aliaţi, până în mai 1945, Armata Română participând inclusiv la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi a unei părţi din Austria.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
