Localnici îngropaţi într-un castru roman propus pentru UNESCO. Primar: „Ce să facă acum? Să-i dezgroape şi să-i ducă în altă parte?“

Localnici îngropaţi într-un castru roman propus pentru UNESCO. Primar: „Ce să facă acum? Să-i dezgroape şi să-i ducă în altă parte?“

Mărmintele au fost săpate în vara lui 2019 FOTO Horaţiu Cociş

Autorităţile au fost sesizate cu privire la două morminte care au fost săpate recent în apropierea unui castru roman din judeţul Sălaj.

Cercetările de teren efectuate în această toamnă, de către specialişti ai Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, pentru identificarea unor presupuse turnuri romane de frontieră, la Castrul Roman de la Tihău, judeţul Sălaj, au evidenţiat că în proximitatea amplasamentului au fost săpate, recent, două morminte, pentru îngroparea unor localnici decedaţi.

Situaţia este una extrem de gravă, spun cercetătorii, în condiţiile în care lucrările executate "au afectat iremediabil integritatea aşezării civile - vicus militaris - din proximitatea castrului auxiliar". Mai mult decât atât, castrul roman şi vicus-­­ul aferent sunt propuse pentru nominalizare UNESCO, în cadrul Programului Naţional LIMES-Frontierele Imperiului Roman în România.

"Intruziunile în cauză sunt două gropi de aproximativ 1,4x2 metri, ce au fost efectuate în colţul sudic al castrului, la aproximativ 25 metri de zidul incintei şi a celor două şanţuri defensive. Totodată, în zona respectivă au fost identificate cuptoare pentru realizarea vaselor ceramice, cercetate atât arheologic, cât şi geofizic. În urma observaţiilor din teren, în pământul săpat, sunt observabile fragmente ceramice relativ numeroase, precum şi două bucăţi de cărămidă romană", a precizat Horaţiu Cociş (foto dreapta - n.n. - Foto arhivă personală), asistent cercetător în cadrul Secţiei Cercetare a instituţiei muzeale. Potrivit acestuia, gropile sunt de dată recentă, efectuate în lunile iunie şi iulie ale anului în curs.
Specialistul susţine că în urma acestor intervenţii complet neautorizate pe suprafaţa sitului, "autorităţile care au permis săparea gropilor pentru morminte se fac vinovate de afectarea acestui sit arheologic de primă importanţă, autorităţile locale neîndeplinindu-şi funcţia de protejare a patrimoniului arheologic".

Reprezentanţii Muzeului au sesizat Direcţia pentru Cultură Sălaj cu privire la neregulile constatate, solicitând luarea tuturor măsurilor necesare atât în vederea soluţionării problemei, cât şi în vederea aplicării sancţiunilor conforme cu legislaţia în vigoare. De asemenea, aceştia au cerut factorilor decizionali să stopeze înmormântările în sit, iar viitoare morminte să fie realizate în afara zonei de protecţie a sitului. "Vom anunţa Poliţia, care va verifica situaţia din teren, alături de persoana desemnată de Muzeu şi ofiţerul care are responsabilităţi legate de patrimoniul cultural naţional. În funcţie de constatările făcute, se vor lua măsurile ce se impun", ne-a transmis Doina Cociş, directorul Direcţiei pentru Cultură.

Ce spun Biserica şi Primăria

Legislaţia în vigoare prevede că intervenţiile de acest fel pot fi realizate doar în baza avizului Ministerului Culturii, în caz contrar constituind infracţiune.

La rândul său, Alin Băbănaş, primarul comunei Surduc, pe a cărei rază teritorială se află Castrul de la Tihău, a declarat că a primit o adresă de la Muzeul Judeţean, cu privire la neregulile constatate. "Ce să facă acum? Să dezgroape morţii şi să îi ducă în altă parte? Biserica ortodoxă este responsabilă pentru felul în care se împart locurile de veci", a spus edilul.

Reprezentanţii Bisericii au însă o cu totul altă variantă. Claudiu Nechita, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului, susţine că cimitirul în cauză este situat pe un teren pe care Primăria Surduc l-a pus la dispoziţia unui centru de vârstnici din Tihău, centru care nu ţine de de biserică. "Că biserica face uneori înmormântări este foarte adevărat, dar acelaşi lucru îl fac şi alte culte religioase, la rugămintea celor de la centru. Biserica nu are nicio legătură cu felul de folosinţă a terenului de acolo; este al primăriei", a punctat oficialul bisericesc.

Castrul roman de la Tihău a fost construit de un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina, iniţial în lemn, şi ulterior din piatră, pentru ca mai apoi, cel mai probabil din timpul lui Hadrian, aici să staţioneze Cohors I Cannanefatium. Castrul a fost locuit din 106, până în 274, la retragerea trupelor din Dacia. 

Mai puteţi citi:

Autostrada Transilvania trece peste un castru roman propus pentru UNESCO. Arheologii cer modificarea proiectului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: