Inginerul care salvează bisericile de lemn ale României. Ce bijuterii străvechi a reuşit să refacă după o muncă colosală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bogdan Ilieş a scris o carte despre bisericile de lemn FOTO Arhivă personală
Bogdan Ilieş a scris o carte despre bisericile de lemn FOTO Arhivă personală

Bogdan Ilieş, la bază inginer economist, a descoperit frumuseţea bisericilor de lemn încă din copilărie, iar mai târziu şi-a dat seama şi de valoarea lor istorică şi identitară, aşa că şi-a făcut un scop din a le proteja şi restaura.

Sălăjean la origine, Bogdan Ilieş (41 de ani) este de profesie inginer economist, însă în timpul liber depune eforturi pentru a salva bisericile de lemn din România. Din 2019, este vicepreşedintele Asociaţiei Arhaic din Zalău, care gestionează proiectul „Ambulanţa pentru monumente“, ce are ca scop protejarea şi reabilitarea monumentelor istorice aflate într-o stare avansată de degradare sau precolaps.

Interesul lui Bogdan pentru bisericile din lemn a fost stârnit de când era copil, graţie poveştilor bunicii despre frumuseţea fostului lăcaş de cult din satul natal, Sălăţig. Şi-a dorit foarte mult să vadă cu ochii lui cum arăta bisericuţa de lângă casa bunicilor, aşa că a început să se documenteze şi, în acest proces, a descoperit lucruri care l-au fascinat şi i-au alimentat pasiunea pentru patrimoniul local.

„Vechea biserică de lemn din satul bunicilor a rezistat până la sfârşitul anilor ’50-începutul anilor ’60. Apoi, s-a năruit. Unele materiale au fost folosite la noua biserică a satului, restul probabil că au fost arse. Bunica mea, care a crescut într-o casă chiar lângă biserica veche, avea multe poveşti legate de lăcaşul de cult. Cine nu se gândeşte cu o oarecare nostalgie la propria copilărie sau la perioada tinereţii? Oricum, nici bunica şi nici alţi oameni mai în vârstă din sat nu au putut să-i facă o descriere convingătoare, iar o fotografie cu această biserică, oricât am căutat, nici în ziua de astăzi nu am găsit. Dar nu mă dau bătut“, povesteşte inginerul.

Imagine indisponibilă

El îşi aminteşte că în perioada studenţiei obişnuia să facă excursii cu bicicleta prin judeţul Sălaj şi să fotografieze bisericile vechi: „Aşa, încetul cu încetul, am reuşit să vizitez cele mai multe biserici din Sălaj, scopul fiind acela de a le face măcar o fotografie, ca nu cumva să dispară fără să rămână măcar o imagine a lor, aşa cum s-a întâmplat în cazul bisericii din Sălăţig“.

Volum dedicat bisericilor din Sălaj

În 2005-2006, o parte dintre imaginile surprinse prin obiectiv de Bogdan Ilieş au fost incluse în proiectul „Biserici de lemn din România“, iniţiat de arhitectul şi specialistul în patrimoniu Alexandru Baboş, care locuieşte în Suedia. Momentul a reprezentat debutul unei colaborări în domeniul cercetării bisericilor de lemn. Împreună, au participat la excursii de cercetare a arhitecturii bisericeşti de lemn din diverse colţuri ale ţării.

Bogdan şi-a luat pasiunea foarte în serios şi a vrut să-şi completeze cunoştinţele teoretice, aşa că a urmat o serie de cursuri axate pe strategii de valorificare a patrimoniului, iar în 2016 a obţinut un doctorat în istorie. Teza sa, care a avut subiectul „Bisericile Sălajului: existente, construite şi dispărute în perioada 1848-1945“, a stat la baza volumului „Biserici şi comunităţi din Sălaj: construcţii de edificii de cult româneşti (1848-1945)“, care a văzut lumina tiparului anul trecut.

„Prin intermediul acestei cercetări am vrut să înţeleg şi să împărtăşesc tuturor celor interesaţi care a fost procesul şi contextul în care, după Revoluţia paşoptistă, vechile biserici de lemn din zona Sălajului au început să fie înlocuite cu edificii noi, moderne, din zidărie. Cu alte cuvinte, volumul publicat surprinde un crâmpei din drumul urmat de comunităţile sălăjene spre modernitate. Bisericile de lemn sunt probabil cel mai important element de identitate al Sălajului actual“, explică autorul.

Vrea să extindă o metodă ştiinţifică de datare a bisericilor

Bogdan Ilieş a călătorit prin satele României şi a documentat peste 400 de lăcaşuri de cult. Totodată, s-a implicat în diverse proiecte de restaurare sau punere în siguranţă a unor biserici de lemn din judeţele Hunedoara, Timiş, Caraş-Severin şi Alba. Când a aflat de acţiunea „Ambulanţa pentru Monumente“ pentru salvgardarea patrimoniului, inginerul nu a stat pe gânduri şi s-a alăturat echipei, mai ales că proiectul aflat în derulare la acel moment viza biserica de lemn din Brusturi, un vechi lăcaş de cult din judeţul său natal.

ambulanta pentru monumente foto doina cocis

Ambulanţa pentru monumente FOTO Doina Cociş

Bogdan Ilieş a propus atunci realizarea unei investigaţii dendrocronologice, pentru a determina ştiinţific anul de construcţie al bisericii, precum şi datarea eventualelor lucrări de îmbunătăţire.

„În prezent, datarea dendrocronologică este una dintre puţinele metode ştiinţifice care permit datarea unei structuri din lemn. Ca principiu, prin prelevarea unor probe de mărimea unui creion, este comparată succesiunea inelelor de creştere ale lemnului cu o serie etalon, serie ce se întinde pe mai multe sute de ani. În cursul unei investigaţii se prelevează aproximativ 20-30 de probe din diverse părţi ale bisericii: pereţii altarului, naosului, pronaosului, din tălpile bisericii şi din cosoroabă, din elementele turnului şi din bolta bisericii. Dacă biserica are şi pridvor, se iau câteva probe şi din această parte a edificiului. Când se fac aceste prelevări se încearcă alegerea acelei probe care ar putea păstra cel mai tânăr sau ultimul inel anual de creştere de dinaintea tăierii copacului, cel de sub coajă. În cazul în care probele extrase conţin şi acest ultim inel, datarea se poate realiza cu o precizie de jumătate de an“, explică doctorul în istorie.

„Evocă trecutul şi sunt expresia continuităţii“

O investigaţie similară a fost realizată şi în cazul bisericilor din satele Bulgari şi Buzaş, iar specialistul şi-a propus să extindă cercetările şi la alte monumente istorice: „Aflând vechimea bisericilor din lemn şi modul în care au evoluat, putem avea o imagine relevantă despre valoarea lor. Trebuie avut în vedere că valoarea unui astfel de edificiu nu este doar una economică, din perspectiva unui obiectiv turistic. Aceste biserici surprind una dintre cele mai importante activităţi umane, anume realizarea de construcţii, oglindesc condiţiile naturale locale, exprimă structuri sociale, gusturi, sisteme de valori, cunoştinţele şi evenimentele epocilor prin care au trecut. Totodată, evocă trecutul şi sunt expresia continuităţii unor comunităţi. Din acest motiv, aceste biserici au un important rol formativ şi identitar. Micuţele biserici de lemn din Sălaj, dar şi din alte locuri, au valoare estetică şi sunt surse relevante de documentare“.

Patrimoniul, responsabilitatea tuturor

Despre atenţia pe care o acordă vechilor lăcaşuri de cult spune că reprezintă o modalitate prin care poate oferi ceva înapoi comunităţii în care s-a născut, a crescut şi s-a format. „Cumva, îmbin responsabilitatea civică cu interesul meu pentru istoria şi evoluţia edificiilor de cult din lemn“.

ambulanta pentru monumente foto valeria lehene

Ambulanţa pentru monumente FOTO Valeria Lehene

Bogdan Ilieş este încrezător în ceea ce priveşte viitorul acestor construcţii vechi, valoroase şi încărcate de istorie şi crede că toată lumea ar trebui să-şi dea interesul pentru ca ele să rămână în picioare. „Este responsabilitatea noastră, a tuturor. Sigur, sunt aşezate într-un sat sau altul, sunt în proprietatea unei parohii sau a unei primării, dar adevărul e că împreună trebuie să găsim pârghiile necesare pentru a le putea întreţine. Mai devreme sau mai târziu, dacă vrem să avem parte de ele şi pe viitor, trebuie să găsim modalităţile, inclusiv din punct de vedere financiar, pentru a ne îngriji de ele prin propriile puteri. Iar aici mă refer nu neapărat la comunitatea locală care păstrează bisericuţa, ci mai degrabă la întreaga comună din care aceasta face parte. Astfel, satele se pot sprijini între ele, parohiile se pot ajuta reciproc sau, de ce nu, comunitatea lărgită pe care o formează sălăjenii, oriunde s-ar afla ei, poate contribui la un demers de acest fel. Trebuie să învăţăm să avem grijă de monumentele noastre“.

Vă mai recomandăm:

SOS, ne pierdem tradiţia! Cine sunt tinerii păstrători de valori ale satului românesc

Blestemul nepăsării. Cum s-au transformat nişte monumente cu mare valoare istorică, în mormane de ruine

Voluntarii care salvează bisericile de lemn. „Trebuie să-i învăţăm pe copii să le aprecieze valoarea“

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite