Greşeli frecvente în limba română: „Îmi cer scuze“, eroarea de exprimare pe care o facem fără să ne dăm seama – zece capcane în vorbirea curentă

Greşeli frecvente în limba română: „Îmi cer scuze“, eroarea de exprimare pe care o facem fără să ne dăm seama – zece capcane în vorbirea curentă

Cele mai frecvente greşeli de exprimare orală sunt dezacordurile

Limba română are capcane în care cad mulţi dintre utilizatorii săi nativi nu doar în scriere, ci şi în comunicarea orală, motiv pentru care apar frecvent greşeli de exprimare. Dezacordurile şi cuvintele folosite nepotrivit sunt cele mai frecvente greşeli de exprimare din limba română.

Ştiri pe aceeaşi temă

Greşeli frecvente în limba română: „care” şi „pe care”

Una dintre cele mai frecvente greşeli este folosirea pronumelui relativ „care“, în locul formei compuse „pe care“. Ca în exemplul: „Fata care am văzut-o avea părul foarte lung“ (varianta greşită, în locul variantei corecte: Fata pe care am văzut-o avea...). Se foloseşte forma simplă, care, atunci când are funcţie de subiect şi stă în cazul nominativ, ca şi substantivul la care se referă (spre exemplu, „Fata care mi-a zâmbit...”), în timp ce forma compusă, pe care, o folosim când ea are funcţie de complement direct şi stă în acuzativ.

Al, a, ai sau ale? „Cartea a cărei coperţi“ este un exemplu de folosire gresită ale articolului genitival. Pentru a nu greşi, trebuie ţinut minte că acesta se acordă, întotdeauna, cu obiectul la care face referire, în acest caz - la coperţi (feminin, plural), ceea ce duce la varianta corectă ”Cartea ale cărei coperţi”.

Cărei sau cărui? „Fata al cărui tată“ sau „Fata al cărei tată“ este corect? Varianta a doua este cea corectă, întrucât pronumele relativ în Dativ se acordă cu posesorul. În astfel de expresii - „fata al cărei tată“ - trebuie să ţinem cont de două reguli de realizare a acordului (pentru articolul genitival şi pentru pronumele relativ: al/a/ai/ale se acordă cu obiectul (tata - în acest caz), iar cărui/cărei/căror se acordă cu posesorul (fata).

Greşeli frecvente în limba română: acordului gramatical la expresii impersonale

Din exces de zel, expresii de genul „în ceea ce priveşte“, impersonale, ajung să fie transformate în forme greşite, de... dragul cuvintelor pe care le determină - spre exemplu: „în ceea ce privesc problemele semnalate“, în loc de forma corectă „în ceea ce priveşte problemele semnalate”.

„Cea mai bine cotată şcoală“ este un alt exemplu de greşeală frecventă care se face.

Şi asta pentru că se realizează acordul adjectivului pronominal demonstrativ cea cu substantivul şcoală, în loc de adverbul bine, aşa cum ar trebuie. Forma corectă este, în acest caz, „cel mai bine cotată şcoală“.

6)”În faţa porţii apărate de X” sau ”În faţa porţii apărată de X”? Prima variantă este cea corectă, întrucât adjectivul se acordă întotdeauna în gen, număr şi caz cu substantivul pe care îl determină.

„Ora doi“ sau „ora două“? 

Varianta corectă este cea de-a doua. În aceeaşi categorie se încadrează şi „ora doisprezece“ – corect „ora douăsprezece“; „ora douăzeci şi doi“ – corect „ora douăzeci şi două“.

Greşeli frecvente în limba română: „a cere scuze”

Dintre asocierile greşite ale unor cuvinte, cea mai frecventă şi cea mai controversată este expresia „a cere scuze“

Dacă ţinem cont de faptul că „a cere“ înseamnă „a pretinde“, atunci când „ne cerem scuze“ nu facem altceva decât să pretindem interocutorului scuze, adică exact opusul intenţiei noastre. Varianta „diplomată“ ar fi să spunem „vă rog să-mi primiţi scuzele“ sau „vă rog să-mi acceptaţi scuzele“. Sunt, însă, şi lingvişti care nu consideră că expresia iniţială ar avea vreo problemă.

„Din cauză la accident, traficul rutier a fost blocat“

Este o greşeală făcută în anumite zone ale ţării, dar care tinde să se generalizeze. Varianta corectă este ”Din cauza accidentului, traficul...”.

Cuvinte care nu există, intrate în vocabularul curent

De exemplu: „spăşit“, în loc de corectul „spăsit“, „repercursiune“, în loc de „repercusiune”, „proprire“, în loc de „poprire“, „grizonat“, în loc de „grizonant” şi altele.

Vă mai recomandăm:

Şi „taică-tu are cratimă”, nu doar „mă-ta”. Top greşeli în care folosim incorect cratima - „Ce spune-ţi, v-om învăţa corect s-au nu gramatica limbii române?”

„No!”, semnul că ardelenii au nevoie de „hodină” înainte de a spune ceva. Curiozităţile graiului dintre Carpaţi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: