Evreii ultrareligioşi care au inspirat filmul „Unorthodox“, difuzat de Netflix, se trag din România. Cum au ajuns tocmai în New York

Evreii ultrareligioşi care au inspirat filmul „Unorthodox“, difuzat de Netflix, se trag din România. Cum au ajuns tocmai în New York

Dan Has (dreapta) şi rabinul Israel Dov Holtzer, care conduce una dintre cele mai importante şcoli de rabini satmar din Brooklyn FOTO arhivă Dan Has

Lansată recent de Netflix, miniseria „Unorthodox” spune povestea lui Esty, o fată care fuge dintr-o comunitate de evrei ultraortodocşi din Brooklyn, New York. În film sunt suprapuse două lumi: una a evreilor hasidiţi care trăiesc în comunităţi închise, cu reguli vechi şi extrem de stricte, şi cea modernă şi tolerantă a Berlinului din zilele noastre.

Ştiri pe aceeaşi temă

Evreii ultrareligioşi despre care s-a făcut miniseria „Unorthodox”, difuzată de Netflix, se trag din nordul Transilvaniei, din Satu Mare, scrie Hotnews, care a discutat cu Dan Has, preşedintele Comunităţii Evreilor din Zalău, despre viaţa celor care trăiesc în una dintre cele mai numeroase comunităţi hasidite din lume.

Sălăjeanul susţine că această comunitate a fost fondată de către Israel ben Eliezer (1698-1760), cunoscut şi ca Baal Shem Tov, un rabin cabalist, vindecător şi conducător comunitar evreu care a activat în Ucraina din secolul al 18-lea. Prin intermediul studenţilor săi, curentul hasidit a fost extins până în Maramureşul istoric din care făcea parte şi Satu Mare de astăzi.

"Hasidiţii sunt foarte mulţi. Eu, ca şi preşedinte de comunitate din Zalău, sunt vizitat anual de foarte mulţi evrei din Israel, din America de Sud, America de Nord etc. Şi majoritatea sunt hasidiţi. Chiar şi în familia mea sunt mulţi hasidiţi. O ramură a familiei locuieşte chiar lângă Brooklyn, sunt satmari. Din tată-n fiu, ei sunt cei care duc şi ţin legea Hasem, legea pe care Dumnezeu a dat-o poporului evreu prin Moise. Ei nu ies din tiparul legii: legea de sabat, legea de zi cu zi, prin îmbrăcăminte, port, rugăciune, desfăşurarea activităţilor, de la naşterea copilului, până când face majoratul. Respectă modul de trai, mâncarea, cum se taie mâncarea, toate aspectele. Sunt foarte stricţi", explică Dan Has.

Acesta precizează adepţii acestui curent poartă perciuni lungi respectând, astfel, una dintre cele 613 legi, care precizează în amănunt cum trebuie să se bărbierească bărbaţii, unde să se tundă, din ce părţi să-şi tai barba şi cum să-şi lase perciunii.

Despre femeile hasidite, preşedintele Comunităţii Evreilor din Zalău spune că în Brooklyn, cele mai multe sunt casnice şi se dedică creşterii copiilor. În Europa, în schimb, unele au un loc de muncă, lucrând în domeniul bijuteriilor: "Am cunoscut în Belgia, în Antwerpen, o comunitate hasidită, cea mai mare din Europa, cam 30.000 de evrei hasidisti. Erau femei care şlefuiau diamante, erau în magazine de bijuterii, chiar în centrul Antwerpenului. Dar erau femei religioase, care respectă şabatul, iar după ce se căsătoresc se rad în cap". Această practică, a rasulul pe cap, este considerată în comunitate drept o formă de purificare, adaugă Dan Has.

Din Satu Mare, în New York

Referindu-se la modul în care ultraortodocşii din Satu Mare au ajuns în New York, sălăjeanul menţionează: "În ianuarie 1944, când Ardealul de Nord era sub dominaţia horthystă şi au început să-i pună pe evrei în ghetouri, rabinul care era pe Satu Mare, Joel Teitelbaum, i-a strâns pe evrei în sinagogă şi le-a spus că trebuie salvată sămânţa lui de rabin şi şi-a împărţit puterea religioasă: unul dintre fraţi a preluat Satu Mare şi a înfiinţat satmar, iar ceilalţi au rămas în Sighetul Marmaţiei. Şi atunci Joel a plătit naziştilor o sumă imensă, nu a declarat niciodată cât, în diamante şi în banii de atunci, probabil dolari, şi a plecat cu trenul Kastner, pe ruta Cluj, Budapesta, Viena şi Zurich. Mai mulţi evrei au plătit naziştilor şi au avut voie să se salveze doar câţiva din ei. Au plecat în Elveţia, iar apoi în Statele Unite. Era şi acolo un curent de evrei religioşi, dar nu la nivelul la care s-a dezvoltat apoi. În Brooklyn erau la un moment dat cam un milion de evrei religioşi şi toţi sunt adepţii satmarului. Mai sunt şi în New Jersey, Williamsburg. Sunt nişte orăşele lipite de New York unde sunt comunităţile mari hasidite".
Evreii satmar vorbesc doar idiş, considerând că ebraica este o limbă sfântă, pe care o vor vorbi doar când vine Mesia. Doar atunci vor intra în Israel.

Dan Has mai spune în interviu că evreii satmar sunt bogaţi, cei mai mulţi având propriile afaceri în domeniu comerţului, al bijuteriilor ori construcţiilor, alţii sunt profesori şi predau în şcoli religioase de rabini. El subliniază că această comunitate este una închisă: "Este foarte greu să pătrunzi în viaţa lor de familie, trebuie să fii sută la sută evreu, după mamă după bunici. Să ştie că ai un comportament adecvat, că respecţi legea, dar, sincer, ei sunt doar ei pentru ei. Nu acceptă evrei moderni sau evrei reformaţi, sau conservatori care nu sunt din curentul lor. Ei îşi căsătoresc copiii între ei, care fac parte dintr-o dinastie de familie, cunoscută, veche. Ei ştiu că nu ai o puritate în tine, de tradiţie, de cultură. Nu te salută, nu dau mâna cu tine. Când vin la mine, nu mănâncă de la mine din casă, îşi aduc mâncare cu ei din Brooklyn. Când se apropie şabatul, vineri seara, ei se duc la un hotel din Ungaria unde proprietar este hasidit, iar mâncarea este kosher (care respectă regulile evreieşti), animalul este tăiat de ei (...) Sunt la un milion, aproape două milioane de evrei ultrareligioşi în toată lumea, dar satmar e cel mai puternic curent".

Citiţi şi:

Omagiu pentru 546 de copii fără morminte. „Credeau că merg să facă duş. N-a fost apă, ci gaz“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: