Drama unui monument istoric doborât de vijelie şi uitat de autorităţi. „Nu mai am argumente, nu mai e nicio scuză“
0
Pentru refacerea monumentului istoric, Parohia Ortodoxă din localitate a solicitat Ministerului Culturii alocarea a aproape jumătate de milion de lei.
La aproape un an de la vijelia care a pus la pământ turla Bisericii de lemn "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Poarta Sălajului şi a afectat acoperişul lăcaşului de cult, banii necesari refacerii imobilului se lasă aşteptaţi. În tot acest timp, imobilul monument istoric este într-o continuă degradare, cu atât mai mult cu cât protecţia din nailon care ar fi trebuit să asigure o protecţie provizorie a fost distrus de ploaie şi vânt.
Autorităţile ridică din umeri şi arată cu degetul ba spre proprietarul bisericii, Parohia Ortodoxă din localitate, ba înspre Ministerul Culturii. Oficialii Episcopiei Ortodoxe Sălaj se apără spunând că proprietarul a făcut tot ce ţinea de el, mai exact, a depus la Minister proiectul în vederea obţinerii fondurilor necesare. "La finalul anului trecut, Parohia a făcut demersuri către Ministerul Culturii, pentru a se obţine fonduri în vederea restaurării bisericii. Atunci ni s-a promis că în 2017 se face punerea sub protecţie (lucru care s-a şi realizat n.n), urmând ca în acest an să se aprobe bani pentru restaurarea integrală. Deocamdată nu avem niciun semnal cu privire la momentul în care se va face alocarea de fonduri pentru reconstrucţie", a precizat preotul Claudiu Nechita, purtătorul de cuvânt al Eparhiei. Întrebat dacă Episcopia Sălajului nu ar putea să se implice financiar în sprijinirea proiectului, Nechita a răspuns: "Ne-a fost destul de greu să asigurăm contribuţia Parohiei din suma necesară punerii sub protecţie a monumentului, în jur de 5-6.000 de lei, pe lângă banii alocaţi de la bugetul statul. Restaurarea presupune o cheltuială de câteva sute de mii de lei".
"Suntem din ce în ce mai puţin luaţi în seamă de Minister"
La rândul său, Doina Cociş, directorul Direcţiei pentru Cultură Sălaj, ne-a declarat că este la curent cu problema apărută la protecţia bisericii de lemn şi că solicitările şi intervenţiile făcute la Ministerul Culturii în ceea ce priveşte fiananţarea reabilitării monumentului istoric au rămas fără ecou.
"Am vorbit cu primarul de la Românaşi şi mi-a spus că va încerca să găsească o soluţie pentru finanţarea proiectului tehnic, urmând ca apoi să-l trimitem Institutului Naţional al Patrimoniului, care, sperăm să-l finanţeze. Ca timp, e greu de estimat când se va întâmpla... Ministerul va aloca o sumă considerabilă pentru reabilitarea patrimoniului, dar nu ştim care vor fi priorităţile. Din nefericire, cu toate solicitările şi intervenţiile noastre, suntem din ce în ce mai puţin luaţi în seamă de însuşi Ministerul pe care-l reprezentăm în teritoriu. Am cerut audienţă la domnul ministru de o lună, fără niciun răspuns. Nici la telefon nu mai răspunde persoana care se ocupă. Nu mai am cuvinte, nu mai am argumente, nu mai e nicio scuză... Mergem într-o direcţie nu tocmai bună sau mi se pare mie?", spune şefa Directiei pentru Cultură Sălaj.
Cu lift şi scări din beton, dar fără turn
Lăcaşul de cult de la Poarta Sălajului, una dintre cele mai vechi şi mai frumoase biserici de lemn din Sălaj, datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, probabil din 1670, fapt confirmat de sistemul constructiv şi stilul arhitectonic. Biserica a fost adusă în sat în 1835, fiind un dar al credincioşilor ortodocşi din Răstolţul Mare, şi purtată cale de 20 de kilometri. Asemeni altor biserici de lemn, după război a fost dezafectată, iar materialul lemnos s-a degradat inerent, existând riscul de prăbuşire. A fost restaurată în 1969, sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice, când turnul a fost reconstruit, s-au turnat fundaţii de beton şi a fost înălţată pe un soclu din piatră.
Aceeaşi biserică a fost cuprinsă într-un amplu proiect european, în valoare totală de 6 milioane de lei, implementat de către Consiliul Judeţean Sălaj la şapte lăcaşuri de cult, prin care s-a încercat atragerea de turişti în judeţul Sălaj şi punerea în valoare a patrimoniului cultural local . Proiectul s-a tradus în amenajarea de alei pavate cu dale, garduri pe structură metalică, scări din beton şi un lift metalic pentru persoanele cu dizabilităţi.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
