Drama copiilor din centre de plasament. „De la 12 ani este traficată şi are două surori mai mari care se prostituează“

Drama copiilor din centre de plasament. „De la 12 ani este traficată şi are două surori mai mari care se prostituează“

Mulţi dintre copiii instituţionalizaţi preferă strada în detrimentul centrelor de plasament FOTO Arhivă

Mulţi dintre copiii aflaţi în centrele de plasament din România evadează din internatele în care sunt cazaţi şi ajung în situaţia cutremurătoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Şase fete şi un băiat, cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani, fugiţi din centrele din plasament, au fost găsiţi hoinărind pe străzile din Zalău şi Someş Odorhei de către poliţişti la finele săptămânii şi predaţi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială Sălaj.

În primele 10 luni ale anului, poliţiştii sălăjeni au efectuat 36 de verificări în acest sens, pentru identificarea a 12 minori care au plecat voluntar din instituţiile de asistenţă socială. Printre ei, copiii care au la activ chiar şi cinci-şase "evadări" din centre, existând situaţii în care minorii au fost găsiţi abia după o lună de la dispariţia lor. Unii se întorc singuri, când le este frig sau foame, alţii doar când sunt descoperiţi de poliţiştii.

Autorităţile sunt legate la mâini şi la picioare şi spun că le este imposibil să îi determine pe aceşti copii să rămână în centre. "Copiii din centrele de plasament nu sunt într-o închisoare: ei merg la şcoală, au învoiri pentru a ieşi în oraş şi din păcate, unii aleg să plece ori de câte ori au ocazia. Vorbim în principal despre copii care au ajuns în sistem la vârste foarte mari, nu se pot adapta regulilor, nu vor să meargă la şcoală şi care au deja nişte deprinderi proaste cimentate, ce cu greu mai pot fi corectate ori îndepărtate", susţine Violeta Milaş, directorul DGASPC Sălaj (foto jos).

Copii crescuţi în medii toxice

Într-o astfel de situaţie se regăsesc şi cei şapte minori care au preferat strada în defavoarea centrelor în care sunt instituţionalizaţi. Potrivit oficialului sălăjean, copiii în cauză sunt obişnuiţi cu vagabondajul şi au un trecut problematic, determinat de mediul familial toxic în care au crescut până au ajuns în grija statului şi de lipsa de educaţie. "O parte dintre fetele găsite pe stradă obişnuiau să se prostitueze înainte de a ajuns la noi. Este şi cazul unei adolescente de 16 ani care a fugit de la centrul de reabilitare a victimelor traficului de persoane din Cluj, unde ajunsese după ce a fost exploatată în scop sexual. Am vrut să o protejăm, dar s-a dovedit a fi o muncă de Sisif, pentru că ea nu îşi doreşte protecţia noastră. Vrea să se prostitueze, având exemplul surorilor ei mai mari care practică această activitate de mult timp", mai spune Milaş. Asistenţii sociali şi psihologii au încercat diverse abordări, i-au oferit consiliere psihologică, însă fără succes. "De la 12 ani este traficată, mama ei este decăzută din drepturile părinteşti şi are două surori mai mari care se prostituează", subliniază şefa DGASPC Sălaj. Alături de tânără, oamenii legii au găsit-o şi pe sora ei mai mică, despre care Violeta Milaş susţine că a început să întreţină raporturi sexuale încă de la vârsta de 11 ani.

Cât despre băiatul găsit pe străzi de către poliţişti, directorul menţionează că a fost instituţionalizat în urmă cu aproximativ un an: "Face în curând 14 ani şi înainte de a ajunge la noi obişnuia să consume etnobotanice. Nu îi convin regulile din centru şi chiar dacă am purtat o serie de discuţii cu el, continuă să susţină că vrea să se întoarcă în stradă, să trăiască prin canale".

Soluţie: centre regionale pentru şcolarizarea cazurilor speciale

Sursa citată consideră că se impune înfiinţarea unor centre regionale în care să fie şcolarizaţi copiii cu situaţii speciale, cei cu comportamet delincvent sau consumatori de droguri: "Pentru multi dintre ei, acesta este stilul lor de viaţă, la care nu vor să renunţe. Situaţia lor este destul de gravă şi, din păcate, nu avem centre specializate unde să poată fi şcolarizaţi cel puţin o perioadă, până reuşim să îi aducem pe linia de plutire. Doar consilierea nu este suficientă în cazul lor; este nevoie de mult mai mult".

Corectarea unor astfel de comportamente deviante este cu atât mai dificilă cu cât mulţi dintre copiii care ajung târziu în centrele de plasament au lacune grave la capitolul educaţie, au tulburări pe fondul handicapului social sau mintal. "Unii nu au mers la şcoală decât un an sau doi, la începutul ciclului primar, şi nici nu au avut modele corecte pe care să le urmeze; au un limbaj extrem de vulgar şi manifestă agresivitate atât faţă de alţi copii din centru, cât şi faţă de lucrătorii de acolo. Sunt copii care au asistat de mici la scene de sex între părinţi sau membrii comunităţii şi toate aceste lucruri li se par normale. Dacă principiile care au stat la baza educaţiei lor au fost greşite, este greu pentru noi să demolăm totul şi să reconstruim. Practic, în unel cazuri ne luptăm cu morile de vânt", conchide Violeta Milaş.

În prezent, în grija centrelor de plasament şi a asistenţilor maternali din judeţ sunt 550 de copii şi tineri, cu vârste cuprinse între 0 şi 26 de ani.

Mai puteţi citi:

Trei fraţi au fugit de acasă după un scandal în familie. Părinţii, prea beţi ca să poată oferi semnalmentele

Tânără de la casa de copii, violată de un educator: bărbatul o abuza în fiecare seară

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: