Doctorul care a descoperit înlocuitorul serului imunologic şi un ferment important în depistarea precoce a cancerului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doctorul Nicolae Ştefan Chişiu se numără printre iluştrii "uitaţi" ai României, deşi de numele său se leagă decoperiri importante din domeniul medicinei.

Nicolae Ştefan Chişiu şi-a desfăşurat activitatea de cercetare în timpul perioadei comuniste, până în anul 1977, când, aflându-se în Bucureşti, s-a numărat printre miile de oameni care au pierit în cutremurul din 4 martie. Medicul este de loc din satul sălăjean al lui Iuliu Maniu, Bădăcin, unde s-a născut în anul 1921.

Dacă în perioada în care şi-a făcut cercetările ştiinţifice, medicul sălăjean era destul de cunoscut, mai cu seamă că s-a scris despre el în câteva rânduri în revista "Flacăra", după moartea sa n-a mai vorbit nimeni de el. Asta până anul trecut, când preotul Cristian Borz, ce slujeşte în biserica greco - catolică din Bădăcin a inclus câteva date despre acesta a "Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu". "Foarte greu am reuşit să găsesc informaţii. Tot ce am avut la dispoziţie au fost articole din reviste din anii `70", ne spune preotul. Chiar şi aşa, am reuşit să aflăm despre dr. Nicolae Ştefan Chişiu că este autorul unor numeroase şi prestigioase lucrări în medicină, biologie, alimentaţie şi tehnologie alimentară. De numele său se leagă câteva descoperiri senzaţionale, cum ar fi cea a unei substanţe capabilă să înlocuiască serul imunologic. Pasiunea pentru imunologie a medicului veterinar avea rădăcini vechi, de aproape două decenii.

         Regimul de la acea vreme l-a susţinut pe medicul sălăjean şi chiar i-a dat o fermă, lângă Şimleu Silvaniei, unde să-şi poate desfăşura în voie cercetările. Iată cum îl descria, într-un articol, revista "Flacăra": „Se prezintă în fiecare dimineaţă la ora 7 în laborator (unde animalele de experienţă îşi numără zilele) şi se reîntoarce acasă in jurul orei 20. Duminicile şi le petrece tot aici. Ajuns acasă, îşi refrişează mintea cu un pahar de ţuică dreasă cu sifon, apoi îşi continuă de unul singur studiile. Cu acest mod de viaţă a ajuns la câteva descoperiri mondiale. Ajutat doar de familie şi de CAP-ul Livada Măgurii, care îi pusese la dispoziţie un „lot experimental”, doctorul Chişiu demonstra lumii întregi „un emoţionant exemplu de tenacitate şi dăruire care ne obligă să reevaluăm forţa pasiunii, dragostea neţărmuită pentru patrie şi pentru meseria aleasă”.

De altfel, poetul Adrian Păunescu, redactorul şef al revistei, a şi adresat, în 2005, din poziţia sa de senator, o întrebare ministrului sănătăţii de la acea vreme, prin care voia să afle dacă una dintre descoperirile medicului sălăjean: "În deceniul opt, la insistenţele Revistei "Flacăra" pe care o conduceam, în România, s-au făcut, oficial, experimente cu fermentul CH, descoperit de Nicolae Ştefan Chişiu şi cu metoda chimistului Nicolae Ionescu Dâmboviţa, privind depistarea precoce a cancerului într-o picătură de sânge şi tratamentul cancerului prin hipertermie. Având în vedere rezultatele încurajatoare ale acelor experimente, întreb pe ministrul sănătăţii dacă a existat, de atunci încoace, vreo preocupare pentru recuperarea acelor rezultate şi dacă n-ar fi cazul să existe măcar de acum încolo această preocupare".

Din datele găsite de preotul Cristian Borz rezultă că doctorului Chişiu i se datorează, între altele, descrierea curenţilor de agresiune cu aplicaţii în patologia vasculară şi cardiacă, punerea în evidenţă a unei patologii imuno-agresive hepatice corelate cu antigenele biliare, descoperirea unor noi clase de gamaglobuline la om şi animale, realizarea plăcilor cu anticorpi pentru controlul furajelor şi alimentelor şi identificarea unor reactivi de mare importanţă ce-i poartă numele.

Savantul sălăjean este înmormântat în „Cimitirul vechi” din satul natal Bădăcin.
 

Zalău



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite