Disperarea unui tată a cărui fiică a fost ucisă acum 17 ani: „100 de ani să mai trăiesc şi nu le-aş da pace anchetatorilor până nu află adevărul“
0Dintre cele peste 600.000 de cazuri cu autor necunoscut din România, unul dintre cele mai grave se referă la o crimă comisă în 1999, în judeţul Sălaj. I-a căzut victimă o tânără de 26 de ani, iar poliţiştii au încadrat mulţi ani omorul drept sinucidere. Tatăl victimei luptă şi acum pentru aflarea adevărului.
Mariana Ţîrlea avea 26 de ani în 1999 şi era căsătorită de trei ani. Al patrulea născut din cei cinci ai familiei Bordaş, tânăra era, după cum o caracterizează rudele, o persoană foarte liniştită. Părinţii săi au văzut-o pentru ultima dată în 20 noiembrie, cu o zi înainte ca Mariana să dispară de acasă.
Tatăl său, Vasile Bordaş, îşi aminteşte de parcă a fost ieri: "Soţia mea era internată în spital. I-am făcut o vizită şi pentru că nu avea apă, am mers să îi aduc de la o arteziană din oraş. La întoarcere, am intrat pe la fiica şi ginerele meu, şi împreună, am mers la spital. A fost ultima zi în care am văzut-o pe Mariana în viaţă".
O zi mai târziu, la orele dimineţii, povesteşte bătrânul, ginerele i-a telefonat pentru a-l întreba dacă Mariana se află la ei: "Nu mi-a dat alte detalii. M-a întrebat doar dacă a venit la noi, în Hereclean. După-amiază am aflat de la unul dintre ceilalţi copii ai mei că Florin (soţul victimei - n.n.) nu a găsit-o acasă luni, când a revenit de la muncă.
Găsită moartă după 15 zile
Îngrijoraţi, toţi membrii familiei s-au mobilizat pentru a o căuta pe tânără, iar soţul femeii a anunţat dispariţia la poliţie. Rudele au căutat-o peste tot, dar Mariana parcă intrase în pământ. Misterul a fost rezolvat în 6 decembrie, după 15 zile de la dispariţie, când cadavrul i-a fost găsit în câmp, în imediata apropiere a căii ferate din Mirşid, la aproximativ 10 kilometri distanţă de Zalău. Tânăra purta aceleaşi haine ca în ziua dispariţiei, era desculţă, încălţările, cu şosetele înăuntru, fiindu-i aşezate aproape de şine. Tot acolo a fost găsită şi geaca, în care era aşezat actul de identitate. Victima avea capul spart, mai multe fracturi ale mandibulei şi maxilarului, precum şi câteva fracturi costale.
Cea mai mare dorinţă a lui Vasile Bordaş este ca ucigaşul fiicei sale să plătească pentru crima comisă FOTO Andreea Vilcovschi
Cercetările la faţa locului au dus la primele concluzii: accident de tren. Rezultatul autopsiei efectuate de medicul Andrei Todea, de la Serviciul de Medicină Legală Zalău, nu le-a fost de prea mare ajutor anchetatorilor, întrucât stabilea că leziunile tanatogeneratoare puteau fi produse atât în urma unui accident de tren, dar şi din „altă cauză”. În aceste condiţii, a fost cerută o expertiză de la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, care a concluzionat că victima a sfârşit într-un accident de tren.
Tatăl Marianei nu a crezut nicio clipă această ipoteză. Îşi cunoştea mult prea bine copila şi ştia că nu ar fi fost în stare de un astfel de gest extrem. “Era o persoană foarte liniştită, respectuoasă, o fire retrasă, un om care evita să-i supere pe cei din jur ori să intre în dispute verbale. Era tare mămoasă", zâmbeşte tatăl, încercând să îşi mascheze durerea. "Nu aveam ce să îi reproşez. Era copilul perfect", mai spune el.
De la suicid, la crimă
Acesta a încercat chiar să deruleze propria anchetă, în speranţa că îi va convinge pe oamenii legii că Mariana nu şi-a luat viaţa, ci a fost ucisă. "A două zi după ce au găsit-o, am mers la faţa locului, am discutat c bărbatul care i-a descoperit cadavrul lângă calea ferată... Era imposibil să se fi sinucis... Dacă voia să se omoare, de ce s-ar fi descălţat înainte, de ce şi-ar fi dat jos şosetele? De ce să-şi fi dat jos haina? De ce fularul îi era agăţat în mărăcini? De ce nu s-a găsit nicio dâră de sânge? De ce nu a avut mai multe răni, dacă tot ar fi lovit-o trenul?"
Sunt o mulţime de întrebări la care a primit răspunsuri abia la trei ani de la moartea fiicei sale, când cazul a fost preluat de către procurorul Crin Bologa, acum şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. Poliţiştii au dispus, atunci, neînceperea urmăririi penale, dar procurorul, convins fiind că nu poate fi vorba de vreo sinucidere, a cerut încă o expertiză de specialitate.
„Analizând fotografiile din dosar, am fost convins că nu poate fi vorba de vreun accident de tren, aşa că am cerut o nouă expertiză, de această dată la Institutul Naţional de Medicină Legală <<Mina Minovici>>, care excludea total accidentul de tren. Această ultimă expertiză a fost însuşită de către Comisia Superioară Medico-Legală (autoritatea supremă în domeniul medicinei legale, care verifică şi avizează din punct de vedere ştiinţific conţinutul şi concluziile diverselor acte medico-legală – n.n.)”, susţine Bologa.
Potrivit acestui ultim document, datat 10 ianuarie 2003, leziunile pe care le prezenta victima şi care i-au provocat moartea au rezultat în urma unor lovituri repetate cu corpuri dure. În plus, se mai arată în expertiză, moartea putea fi estimată cu una-două zile mai devreme de data descoperirii cadavrului. „Această ultimă expertiză excludea varianta accidentului de tren şi stabilea că a fost o acţiune intenţionată de suprimare a vieţii prin violenţă. Noi apreciem că moartea s-a produs în altă parte, iar victima a fost dusă la locul unde a fost găsită”, menţionează prim-procurorul.
“Poliţia nu şi-a făcut treaba”
Ancheta s-a poticnit, însă, aici. Cu certificatul medico-legal care stabilea, negru pe alb, că Mariana Ţîrlea a fost ucisă cu sânge rece, oamenii legii nu au reuşit să identifice vreo pistă care să aducă lumină în acest caz. "Avem foarte multe variante de lucru, iar cercetările continuă şi astăzi. Ele sunt, însă, îngreunate de faptul că nu a fost stabilit încă mobilul crimei, cine avea interes să o omoare şi de ce", mai spune prim-procurorul.
Deşi şansele ca autorul să fie prins după atâţia ani sunt mici, Bologa dă asigurări că nu dosarul Ţîrlea nu a fost uitat în vreun sertar: „Periodic reevaluăm probele, căutăm noi piste de anchetă, în speranţa că vom găsi un indiciu care să ne ajute. Cred, totuşi, că va trebui să avem şi o doză de noroc ca să putem soluţiona acest dosar”.
Prim-procurorul Crin Bologa a preluat cazul în 2002 FOTO Andreea Vilcovschi
Tatăl are propriile bănuieli cu privire la asasin şi consideră că impasul în care s-a ajuns este cauzat de ancheta superficială făcută de investigatori, bazată pe ideea preconcepută a suicidului. Arată cu degetul înspre poliţiştii care s-au ocupat de caz în faza iniţială, învinovăţindu-i că nu au tratat cu profesionalism cazul: "Poliţiştii nu şi-au făcut meseria aşa cum ar fi trebuit. Au fost convinşi că Mariana s-a sinucis şi nu i-a mai interesat nimic altceva, deşi era evident că acest lucru era imposibil. Au dat o altă interpretare probelor găsite la faţa locului, dovedindu-se slabi experţi".
Deşi s-a împăcat cu gândul că fata lui nu mai este, bătrânul tată nu poate accepta ideea că ucigaşul Marianei nu va plăti pentru faptele lui îngrozitoare. Chiar şi acum, la 17 ani de când şi-a pierdut copilul, octogenarul merge cu regularitate la Poliţie şi la Parchet, pentru a se interesa dacă nu au apărut indicii noi în caz, în speranţa că în felul acesta le va da un imbold anchetatorilor să mai facă nişte cercetări.
"Sunt un om ponderat şi suport cu stoicism greutăţile. Ştiu că nimeni şi nimic nu mi-o pot aduce înapoi pe Mariana, dar nu pot accepta că vinovatul nu va fi tras la răspundere. 100 de ani să mai trăiesc de acum înainte şi nu le-aş da pace anchetatorilor până nu află adevărul despre ce s-a întâmplat cu fata mea. Soţia mea plânge de fiecare dată când amintim despre Mariana. Eu încerc să fiu tare pentru ea, dar numai sufletul meu ştie ce este în el", mai spune tatăl îndurerat.
Vă mai recomandăm:
Bătrân omorât în bătaie. Ce l-a dat de gol pe autorul teribilei crime
Se încarcă comentariile...
