De ce micul dejun nu ne îngraşă. Cât de importantă este ora la care îl luăm şi ce alimente trebuie să conţină obligatoriu

Fără îndoială, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Nutriţioniştii atrag, însă, atenţia, că extrem de important este şi ce alimente sunt incluse în această masă, dar mai ales şi ora la care este servită.

Rolul important al micului dejun în economia unei zile este un adevăr unanim acceptat şi susţinut de către toţi nutriţioniştii. Există, însă, câteva reguli de care trebuie ţinut cont dacă vrem ca această masă să îşi atingă scopul principal, şi anume cel de a asigura energia pentru ziua de muncă sau de şcoală care urmează.
”Micul dejun urmează după o perioadă de efectiv repaus alimentar, moment în care organismul are nevoie de nutrienţi. Cine îşi privează organismul de această masă, se expune la un handicap metabolic în acea zi”, explică nutriţionistul Marius Călinici. Potrivit acestuia, nu este indiferent momentul în care se ia micul dejun. 

”Micul dejun se ia până la ora 8.00 sau cel târziu până la ora 8.30, pentru că este acea perioadă din zi în care organismul îşi mobilizează resursele endocrine pentru a se pregăti pentru perioada de travaliu care urmează”, spune el.

Micul dejun nu îngraşă

Marius Călinici mai spune că, dat fiind faptul că arderile noastre sunt mai intense în cursul dimineţii, întrucât organismul se mobilizează pentru a face efortul fizic din cursul zilei, micul dejun nici nu îngraşă.

Ce trebuie să conţină micul dejun

Pentru că trebuie să furnizeze energie, micul dejun trebuie să conţină - precizează medicul - în primul rând carbohidraţi, atât din categoria celor cu eliberare rapidă, care se găsesc în fructe, sucuri de fructe, preparate din fructe (preferabil făcute în casă), cât şi prelungită - spre exemplu, amidonul, găsit în produsele de patiserie.

Prima masă din zi mai trebuie să conţină, apoi, o cantitate decentă de proteine, pe care nutriţionistul ne recomandă să o luăm din lapte, lapte de soia, sâmburi sau ouă (pregătite prin fierbere, de preferinţă).
Micul dejun mai poate conţine şi o cantitate mică de grăsimi (20 - 30 de grame de unt, spre exemplu) şi, obligatoriu, o cană de apă (250 de mililitri), necesară pentru hidratarea organismului după perioada de repaus. ”Dacă se doreşte, apa poate fi înlocuită şi cu o cană de ceai de plante, dar bine-ar fi să se renunţe la adaosul de zahăr”, spune el.

Micul dejun, în general, este bine să nu fie voluminos, ci să fie compus din alimente mai concentrate în nutrienţi - adaugă medicul.

Vă mai recomandăm:

Excesul de curăţenie care ne îmbolnăveşte. Cum ne facem singuri rău crezând că ne protejăm împotriva bolilor

Adevărul despre bicarbonatul de sodiu. Beneficiile, dar şi riscurile fatale ale prafului din bucătărie considerat medicament universal

Secretele alimentaţiei sănătoase şi cât trebuie să mâncăm ca să evităm bombele calorice. Nutriţioniştii explică ce conţine un meniu sănătos

Cinci semne care îţi spun că faci accident vascular cerebral. Simptomele care trebuie să te trimită la spital

Zece semne că faci infarct. Simptomele care îţi pot salva viaţa

Lista neagră a motivelor pentru care tinerii fac infarct - cum sa îţi aperi inima. Cardiolog: „Un fumător miroase a mort”

Cât de sănătos este laptele? Ce este fals şi ce este real din noile teorii despre efectele nocive ale laptelui, un aliment controversat - explicaţii medicale

Adevăratele motive pentru care ne creşte colesterolul. Dezvăluirile unui doctor: „O enzimă-duşman e cea care ne face rău“