Cum a refuzat instanţa acordul încheiat cu procurorii de un medic român celebru. Doctorul a deturnat 2,9 milioane de lei
0
Medicul Petru Ciobanca a sperat dacă îşi recunoaşte faptele va scăpa uşor după ce a fost prins cu mâţa în sac de către procurori şi inspectorii antifraudă. Instanţa a fost, însă, de o altă părere.
O delapidare de 2,9 milioane de lei realizată de reputatul medic sălăjean Petru Ciobanca, de a cărui nume se leagă două clinici private din Zalău şi Cluj-Napoca, a ieşit la iveală în urma unor percheziţii pe care oamenii legii le-au efectuat în 2014.
Potivit procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, în perioada 2009-2015, în calitate de administrator de fapt al SC SalvoSan Ciobanca SRL Zalău, Petru Ciobanca a ridicat nejustificat suma amintită din conturile şi casieria societăţii, fără a justifica în vreun fel necesitatea unor astfel de operaţii şi fără a depune deconturi de cheltuieli, iar apoi, fără a returna sumele astfel ridicate.
Anchetatorii spun că banii ar fi fost folosiţi pentru nevoile personale şi ale personalului societăţii, fiind prejudiciat, astfel, patrimoniul societăţii.
La audieri, procurorii i-au pus în vedere inculpatului posibilitatea încheierii, în timpul urmăririi penale, a unui acord ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei, demers care i-ar fi asigurat reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă în cazul amenzii. Astfel, în cazul infracţiunii de delapidare, limitele de la 2 la 7 ani se reduc de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni, cu interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Au negociat trei ani cu suspendare
În dosarul Ciobanca, procurorii şi medicul au "negociat" o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de trei ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, respectiv de a ocupa o funcţie publică şi de a fi ales într-o autoritate publică. În plus, au căzut de acord ca inculpatul să urmeze un program de reintegrare socială derulat prin serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate şi să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Comunitară Zalău sau al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj.
Acelaşi acord mai prevedea ca medicul să suporte cheltuielile judiciare aferente fazei de urmărire penală, în valoare de 500 de lei.
Dosar cu 25 de volume
După ce au analizat cele 25 de volume ale dosarului de urmărire penală şi prevederile acordului de recunoaştere a vinovăţiei, magistraţii Tribunalului Sălaj au respins înţelegerea semnată de procurori şi inculpat.
Cu privire la individualizarea pedepsei, în motivarea sentinţei instanţa evidenţiază faptul că reducerea limitelor de pedeapsă nu înseamnă că procurorul trebuie să se orienteze spre minimul pedepsei prevăzut de lege. Dimpotrivă, menţionează sursa citată, la stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei trebuie să se ţină seama de criteriile de individualizare, printre care împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit.
În opinia judecătorilor, pedeapsa convenită "are nu numai consecinţe nefaste în reeducarea inculpatului şi în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, dar afectează şi funcţia de exemplaritate a pedepsei". În eventualitatea admiterii acordului în forma stabilită de procuror şi inculpat, medicul "ar beneficia de o clemenţă nejustificată în raport cu natura şi gravitatea faptei, cu împrejurările în care a fost comisă şi cu urmările pe care le-a produs, cu valoarea prejudiciului deosebit de mare cauzat persoanei vătămate, iar societatea în general ar primi un semnal că organele judiciare sunt dispuse să manifeste o înţelegere sporită faţă de persoanele care pun în pericol patrimoniul societăţilor pe care le administrează".
Instanţa a mai subliniat că deşi Codul de Procedură Penală obligă organele judiciare să aducă la cunoştinţa persoanei vătămate dreptul de a seconstitui ca parte civilă, organele de urmărire penală nu au efectuat niciun demers în acest sens.
Cheltuieli judiciare prea mici
Conform motivării, deşi dosarul de urmărire penală cuprinde 25 de volume, deşi s-a încuviinţat supravegherea tehnică, s-au efectuat percheziţii domiciliare şi informatice, s-au solicitat şi obţinut mai multe înscrisuri, s-a întocmit un raport de constatare financiar-contabilă de către specialistul antifraudă din cadrul Parchetului Sălaj, s-au efectuat audieri, în acord au fost prevăzute cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală de 500 de lei. "În mod evident, suma de 500 de lei nu poate acoperi valoarea cheltuielilor prilejuite de efectuarea actelor de urmărire penală", punctează judecătorii Tribunalului.
Aceştia concluzionează că "soluţia la care s-a ajuns prin acord în ansamblul ei este vădit disproporţionată faţă de gravitatea faptei comise de către inculpat, de consecinţele infracţiunii, pedeapsa nejustificat de blândă convenită neputând avea scopul prevenirii săvârşirii pe viitor a unor noi asemenea infracţiuni, nefiind o măsură de constrângere sau reeducare a inculpatului, care, de altfel, după comiterea infracţiunii, nu a efectuat niciun demers în scopul recuperării măcar parţiale a prejudiciului deosebit de mare produs".
Dosarul a fost întors la procuror pentru continuarea urmăririi penale.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
