Cum a fost distrusă biblioteca lui Iuliu Maniu. „Au scos tot în mijlocul curţii, au pus gaz şi au dat foc“

Cum a fost distrusă biblioteca lui Iuliu Maniu. „Au scos tot în mijlocul curţii, au pus gaz şi au dat foc“

Iuliu Maniu FOTO Arhivă

Formată din numeroase volume vechi şi valoroase şi atent îngrijită de către Corneliu Coposu, cel care a fost secretarul personal al lui Iuliu Maniu, biblioteca marelui ţărănist a fost distrusă în mare parte după arestarea acestuia din 1947.

Biblioteca existentă, astăzi, în Casa Memorială "Iuliu Maniu" de la Bădăcin este doar o amintire a ceea ce a fost înaintea Dictatului de la Viena, multe dintre exemplare fiind arse dupa arestarea lui Maniu, potrivit unui articol postat pe site-ul Casei Memoriale.

"Au existat două încercări de salvare a acestei biblioteci: una reuşită, în mai 1940, când Iuliu Maniu donează filialei Blaj a Academiei Române prin Corneliu Coposu o parte importantă din biblioteca personală, o arhivă a secolului XIX, încercând să o protejeze de ceea ce a simţit că va urma câteva luni mai târziu. Al doilea demers de salvare a fost unul disperat. Înainte de invadarea Ardealului de către trupele maghiare, în august, Iuliu Maniu îi cere lui Corneliu Coposu să ducă la Mitropolia din Blaj un nou transport de obiecte personale de valoare, volume, corespondenţă, lucru care se şi întâmplă. Demersul este nereuşit din cauza faptului că, la trecerea ruşilor prin Blaj, au distrus toată biblioteca, împreună cu  obiectele şi documentele aduse de Coposu", se precizează în articol.

Flavia Bălescu Coposu, sora lui Corneliu Coposu, a povestit într-un interviu acordat Ioanei Gale, pentru site-ul amintit, despre această bibliotecă şi despre atenţia deosebită cu care fratele său a aranjat-o şi îngrijit-o "vreo patru veri la rând": "Era elev de liceu. Când venea acasă (n.n. în vacanţa de vară), a doua zi mergea la Bădăcin şi aranja cărţile (...) El s-a oferit să le aranjeze şi Maniu a fost încântat! Maniu nu i-ar fi cerut, nu cerea gratuităţi. A mers încântat pentru că l-a adorat pe Maniu. Cred că, în afară de tata, el (n.n. Maniu) a fost bărbatul pe care l-a iubit cel mai mult. Şi nu se putea să nu îl iubeşti. Avea o atracţie, nu ştiu cum să spun, nu am întâlnit un al doilea om ca el!"

"N-aveam voie să punem mâna!"

Sora lui Coposu îl descrie pe marele ţărănist drept un om "generos", care "ştia să vorbească cu fiecare pe limba lui". În camera sa erau "doi pereţi plini cu rafturi, unde zăceau cărţile": "Noi ne duceam şi admiram biblioteca, era o frumuseţe! Avea o serie întreagă de cărţi valoroase, ştiam noi, n-aveam voie să punem mâna! N-aveam voie acasă la noi şi n-aveam cine ştie ce… Şi nu puneam mâna pe Larousse decât spălate pe mâini (...) Frumoase, se ştergea praful, era acolo o curăţenie… Avea grijă, de pildă, îmi aduc aminte că ne povestea Cornel, că avea o carte veche şi învăţase să le lipsească la cotor, să le coase, să le calce când erau şifonate. Era un fel de tabu, n-aveai voie să te apropii. Să ştiţi că ei iubeau, poate exagerat, dar iubeau cărţile! Aveau în toate bibliotecile ardelenilor aşa-zişi intelectuali, tot ce apărea în România (...) La Maniu era cu totul şi cu totul specială, pe noi nu ne ducea de fiecare  dată acolo sus, dar, din când în când, ne ducea în camera lui, nu primea pe oricine acolo. Acolo dormea el, absolut auster. Eu am impresia că el era aşa, ca un călugăr. Şi era generos, ştia să vorbească cu fiecare pe limba lui".

Biblioteca din Casa Memorială de la Bădăcin FOTO iuliumaniu.ro

Întrebată despre soarta cărţilor, Flavia Coposu susţine că în 1940, după Dictatul de la Viena prin care Ardealul de Nord revenea Ungariei, fratele său a călători de la Bucureşti la Bădăcin special pentru a salva cărţile mai importante din colecţia lui Maniu, precum şi premiile şi medaliile pe care acesta le primise pentru activitatea politică derulată. "Pentru că ambasadorul nostru la Budapesta aflase o listă care funcţiona în Ungaria cu toţi semnatarii Actului Unirii  de la Alba Iulia, care trebuiau să fie căsăpiţi. Toţi care erau pe listă au fost anunţaţi de Maniu să-şi salveze subalternii ca să nu cadă pe mâna ungurilor că i-ar fi omorât. Printre cei vizaţi se afla şi tata, care a semnat Actul (...) A fost o tragedie! Bine am făcut, că în ziua de 5 dimineaţa, au intrat ungurii în sat (n.n. Bobota). În sat la noi au făcut două isprăvi. Au dinamitat şi au sărit în aer statuia lui Şincai, şi mormântul lui tata mare. De ce? Nu ştiu! La Bădăcin au dat foc bibliotecii lui (n.n. Maniu), zic ţăranii, că noi n-am mai fost acolo. Au scos tot ce a fost bibliotecă în mijlocul curţii, au pus gaz şi au dat foc".

"Au distrus toate urmele!"

Obiectele pe care Coposu a reuşit să le ia de la Bădăcin, spune sora acestuia, au fost depuse spre păstrare la Mitropolia de la Blaj. Însă, la trecerea ruşilor prin Blaj, aceştia au vandalizat arhivele: "În momentul în care au intrat ruşii în Blaj, au intrat direct acolo, au spart uşile, au spart lada asta a lui Maniu şi probabil că au vândut lucrurile de preţ. În orice caz, după câteva zile a primit Cornel într-un mic pacheţel, de la un fost coleg de-al lui de liceu, care deja făcuse Teologia şi era preot în Blaj,  bucăţele dintr-o carte scrisă de nu ştiu care cronicari. Zice: „Pe-ăstea le-am luat de la ţigăncile care vând sămânţă de floarea soarelui în ele”. Asta a fost soarta unei biblioteci!".

Flavia Coposu aminteşte despre o carte foarte importantă pe care Corneliu Coposu a păstrat-o - "Istoria unui tribun", o carte biografică pe care Seniorul a scris-o Sfinxul de la Bădăcin, dar confiscată de Securitate în 1946. "Nu am mai găsit-o. L-a arestat, au luat din casă, tot! Şi când a cerut manuscrisul au zis că era incendiar şi au trebuit să îl ardă. Au distrus toate urmele!", punctează Flavia Coposu.

Potrivit spuselor sale, printre scrierile distruse s-au numărat procesele verbale făcute de Adunarea Naţională, "adic[ toate documentele care dovedeau lupta ardelenilor pentru Unirea cu ţara", ediţii speciale de editură literară ori legală, dar şi decoraţiile lui Maniu.

Astăzi, la capătul unui amplu proces de restaurare a Casei lui Iuliu Maniu, biblioteca de la Bădăcin este alcătuită din câteva sute de volume, în mare parte obţinute din donaţii.

Citiţi şi:

Cum i-a fost luată de sub nas lui Iuliu Maniu funcţia de prim-ministru în anul 1926. „A fost un moment politic unic în analele luptei politice interbelice“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările