Cum au fost raportate de către activiştii PCR alegerile din 1948, primele sub noul regim. Mesajul anticomunist care l-a trimis în arest pe un student

Cum au fost raportate de către activiştii PCR alegerile din 1948, primele sub noul regim. Mesajul anticomunist care l-a trimis în arest pe un student

Bucureşti, aprilie 1948. Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului provizoriu al Marii Adunări Naţionale, în timpul discutării şi votării Constituţiei. (aprilie 1948) FOTO Fototeca online a comunismului românesc

Sprijiniţi de Moscova, comuniştii şi-au consolidat treptat puterea, între 23 august 1944 şi 30 decembrie 1947, prin eliminarea tuturor adversarilor politici. Mai întâi, pe adversarii declaraţi - Ion Antonescu ori Iuliu Maniu, continuând cu aliaţii vremelnici, prin înlăturarea din guvern a PNL Tătărescu, şi ajungând, într-un final, să înlăture monarhia, ultimul obstacol în faţa puterii depline.

Ştiri pe aceeaşi temă

Modificarea legii electorale din 1946, urmată de dizolvarea Adunarii Deputaţilor a determinat organizarea de noi alegeri, în 28 martie 1948, pentru Marea Adunare Naţională.

În ziarele vremii, păstrate în Arhivele Naţionale, campaniei electorale i-au fost alocate spaţii generoase, vorbindu-se despre noul organism politic care luase fiinţă - Frontul Democraţiei Populare şi în care erau "înmănuncheate forţele democrate din întreaga ţară": Partidul Muncitoresc Român, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Popular, Uniunea Populară Maghiară. După cum susţine Dănuţ Pop, directorul Serviciului Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale, cel care a studiat documentele vremii, se accentua faptul că noul partid nu trebuia confundat cu Blocul Partidelor Democrate, participant în alegerile din noiembrie 1946, unde „se mai găseau şi unii reprezentanţi ai păturilor exploatatoare, liberalii tătărescieni”.

Articole elogioase în presa vremii

În 6 martie 1948, presa publica lista candidaţilor sălăjeni ai formaţiunii politice ce avea soarele ca semn electoral: Leontin Sălăjeanu (PMR), Nicolae Pop (FP), Balog Edgar (UPM), Aurel Vaida (FP), Solymos Ivan (UPM), Ioan Opriş (PNP), Roşca Tănase (PMR), maior Ioan Eremie (PNP) şi Gudbroth Pavel (UPM). Cât despre atmosfera din timpul depunerii listei, aceasta era descrisă în articolele din presă prin cuvinte precum „entuziasm”, „însufleţire”, „urale”, în timp ce în manifestul-program oamenii erau îndemnaţi să voteze listele FND, care "cu sprijinul celor ce muncesc de la oraşe şi sate – fără deosebire de naţionalitate, de religie şi sex, al tuturor celor ce iubesc cu adevărat Patria şi poporul, va da ţării o nouă Constituţie".

Potrivit unui articol semnat de Dănuţ Pop în revista Caiete Silvane, ziarele din acea perioadă publicau articole cu datele biografice ale candidaţilor, despre mitingurile electorale organizate în judeţ, despre miile de ţărani, muncitori, intelectuali, militari şi femei care luau parte la aceste evenimente.

"Doar atât poţi afla din presa sălăjeană a anului 1948 despre campania electorală şi rezultatele primelor alegeri organizate sub noul regim republican, de „democraţie populară”. În afară de articole elogioase la adresa guvernului comunist şi a realizărilor sale, de prezentări ale candidaţilor FND şi mitingurilor sale electorale, de poezii, îndemnuri şi chemări la luptă, în presa locală nu găseşti nimic despre celelalte două liste, despre ceilalţi candidaţi, despre eventuale acţiuni ale opoziţiei", precizează oficialul Arhivelor Naţionale.

Acest "detaliu" apărea, însă, în documentele oficiale ale Biroului Electoral al Judeţului Sălaj, care transmitea Comisiei Centrale Electorale, în 12 martie 1948, prin două telegrame, că au fost depuse, trei liste de candidaţi: a Frontului Democraţiei Populare, a Organizaţiei cetăţeneşti independente şi a Partidului Naţional Liberal.

"Nici din presă, nici din aceste documente nu răzbate vreo nemulţumire, vreo neregulă. Totul pare că s-a petrecut în linişte, fără opoziţie şi că victoria comuniştilor a fost covârşitoare. Dar, în fondurile arhivistice deţinute de Serviciul Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale se păstrează, din fericire, şi documentele întocmite de activiştii PCR. La fel ca în cazul alegerilor din noiembrie 1946, când, cu sinceritate sau doar pentru a se lăuda în faţa superiorilor, prezentau inclusiv metodele folosite pentru fraudarea alegerilor, şi în acest caz ne dezvăluie, prin raportările întocmite, un altfel de răspuns şi o altfel de imagine a acelor zile din martie 1948", explică directorul.

"Nu peste tot a fost fost entuziasm, însufleţire, urale nesfârşite"

Acesta a descoperit în arhive un „Raport asupra desfăşurării campaniei electorale”, datat 29 martie 1948 şi întocmit de Consiliul Judeţean Sălaj al Frontului Democraţiei Populare. În acest document, pe lângă referirile la adunările populare organizate în perioada campaniei pentru susţinerea candidaţilor FDP ori la atmosfera din ziua votului, sunt evidenţiate şi aspectele pe care presa la trecea sub tăcere. Mai exact, "că nu peste tot a fost fost entuziasm, însufleţire, urale nesfârşite, că sunt multe, încă, actele de opoziţie ale sălăjenilor".

„Odată cu intensificarea muncii noastre, reacţiunea a căutat să arunce zvonuri în legătură cu colhozul, sosirea trupurilor americane, oprirea cetăţenilor prin sectele religioase de a-şi ridica cărţile de vot, aţâţări antisemite, şovine", se arată în Raport. Sursa citată mai spune că reacţiunea "a căutat să organizeze acţiuni în legătură cu problema prizonierilor şi să agite în special masele feminine", "a întrebuinţat copiii pentru ruperea afişelor şi manifestelor Frontului Democraţiei Populare şi de popularizarea fostului rege". În acest sens, semnatarul raportului dă ca exemplu cazul unui copil de 10 ani prins în timp ce lipea pe bulinele cu "votaţi soarele", timbre cu egida fostului rege.

În raport sunt relatate situaţii unde susţinători ai reacţiunii au rupt însemnele FDP şi le-au înlocuit cu cele ale opoziţiei şi sunt nominalizaţi cetăţeni care "au instigat populaţia îndemnând-o să rupă afişele de pe pereţi întrucât se vor înschimba lucrurile şi atunci vor vedea acei ce ţin cu comuniştii". Spre exemplu, în comuna Hodod, unde "locuitorii Bereş Alexandru, Szakacs Mihail şi fiul său duc o propagandă contra Frontului Democraţiei Populare spunând că alegerile n-au nici un rost, întrucât vin americanii. S-au luat măsuri prin siguranţă…”

Student arestat pentru mesaje indecente

Sau cazul studentului Constantin Firu, din comuna Cehăluţ, care a fost descoperit scriind pe afişele FND-ului "Votaţi Bota. Când mă uit la tine soare, pe garduri şi pe trotuare, nu te văd ca pe un astru, ci ca pe o gaură de anus". Pentru fapta lui, tânăraul a fost arestat.

Alte probleme au fost semnalate în comuna Deja, unde s-au făcut cercetări după ce "instigatori" au văruit însemnele FND, în comuna Doba Mică, unde "a mers un individ în numele FND-ului şi le-a spus locuitorilor că s-a schimbat semnul Soarele cu linia verticală (simbolul PNL)".

Sunt amintite şi slăbiciunile reprezentanţilor FDP, adaugă directorul Arhivelor sălăjene: „Nu am reuşit să pregătim destul de temeinic şi de aceea în cazuri izolate ni s-a întâmplat ca să ne pomenim cu elemente nu numai nepregătite, ci chiar neverificate. Cazul de la Plopiş, unde doi îndrumători au făcut propagandă pentru PNL. Mai mult încă în comuna Dobrin, primarul şi cu doi îndrumători căutau să explice cetăţenilor tehnica votării astfel: «Avem în faţa noastră lista Nr. 1, lista Nr. 2 şi lista Nr. 3. Votaţi unde credeţi»”.

"Raportul are un capitol special, dedicat „duşmanului”, unde printre „metodele de muncă” ale acestuia apar iarăşi „zvonurile”: „că se va face colhoz, că colectările sunt oprite doar pe timpul campaniei electorale şi ele se vor relua, că minele vor trece la stat şi, deoarece lucrează în deficit, vor fi închise”. Toate acestea s-au petrecut întocmai: înfiinţarea de „colhozuri” a început un an mai târziu, minele au fost naţionalizate în iunie 1948, colectările au continuat", subliniază Dănuţ Pop.

Aceste alegeri au fost ultimele din regimului comunist în care au fost admise şi alte liste. Rezultatele au asigurat toate cele nouă mandate reprezentanţilor Frontului Naţional Democrat.

Vă mai recomandăm:

Campania anti-PNŢ şi procesul lui Maniu, prin ochii comuniştilor: „Maniştii“ se împotriveau „drumului nou“

Alegerile parlamentare din 1937. Cum a încercat guvernul liberal să împiedice participarea la vot a românilor din satele ţărăniste

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: