Corneliu Coposu, justiţiarul din presă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe lângă politică, Corneliu Coposu s-a ocupat şi de jurnalism, cea mai prolifică perioadă în acest domeniu înregistrând-o la Cluj Napoca, între 1935 şi 1938. Astăzi se împlinesc 97 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu.

Majoritatea românilor asociază imaginea sălăjeanului Corneliu Coposu cu activitatea politică sau cu lupta anticomunistă, dar puţini ştiu că Seniorul a fost şi ziarist. Pe lângă articolele cu teme politice sau istorice, Corneliu Coposu a scris şi materiale de scandal, în care incrimina inechităţile din justiţie sau traficul de influenţă al unor potentaţi ai perioadei interbelice, din Cluj sau Bucureşti.
Ziarist la Cluj

„Consider că perioada clujeană, cea de redactor la ziarul «România Nouă», cuprinsă între anii 1935-1938, este una distinctă din cariera jurnalistică a lui Corneliu Coposu. Este perioada de debut, dar și cea mai prolifică. Între 17 octombrie 1935 și 19 aprilie 1938 a reușit să publice în coloanele ziarului clujean aproximativ 200 de articole, fără a deveni un jurnalist de duzină“, explică dr. Marin Pop, şeful secţiei de Istorie Contemporană a Muzeului din Zalău.

Tematica articolelor publicate în această perioadă (1935-1938) cuprinde probleme de natură politică, în care face un aspru rechizitoriu al guvernării liberale, probleme sociale, economice, situația internațională, dar şi probleme culturale sau sportive.

Scandal mediatic

Printre altele, în ediţia din 10 aprilie 1936 a ziarului amintit, Corneliu Coposu scrie despre Flaviu Tamaş, un tânăr de 30 de ani din  Satu Mare, care, beat fiind, s-a urcat la volan, deşi nu avea permis de conducere, şi a lovit mortal un gardian. Sub titlul „Beizadeaua de la Satu Mare“, Coposu arată că şoferul inconştient a reuşit să se ferească de rigorile legii, fiind ajutat de unchiul său Valer Pop, ministru de justiţie la acea vreme.

„Avem informațiuni precise și fide-demne că Onorata Chestură a Poliției ar fi menajat pe criminal. Și nu ar fi dovedit zel și nici grabă, în arătarea vinovăției lui. Și în sfârșit, încă ceva, cu mult mai grav, foarte grav. Cu toate că în sarcina numitului omucigaș s-au constatat o serie întreagă de infracțiuni incompatibile cu demnitatea de funcționar public, Flaviu Tămaș nu a fost suspendat din serviciu. De ce ? Să fie în joc autoritatea, ori chiar ordinele rudeniilor ??“, se întreba retoric tânărul jurnalist, care avea doar 22 de ani în 1936.

Articolul lui Coposu nu a rămas fără urmări. Considerându-se ultragiat, şoferul incriminat a dat în judecată ziarul „România Nouă“. „Înregistrăm cu indignare și dispreț, reclamațiunea impetuoasă a unui inconștient, pe care-l credeam sguduit de fiorii remușcărilor de conștiință. Și cu gândul la familia orfană, a gardianului omorât, gata de a dovedi cele scrise, ridicăm mănușa ce ne aruncă cu atâta cinism și sfidare, nepotul dlui Valeriu Pop“, mai scria Coposu într-un articol apărut în luna iunie a aceluiaşi an.

„Din păcate, nu ştim cum s-a încheiat războiul mediatic şi juridic între Corneliu Coposu şi Flaviu Tămaş. În următoarele ediţii ale ziarului nu mai apar referiri la acest subiect“, spune Marin Pop.

De-a lungul vremii, Corneliu Coposu a mai lucrat ca ziarist şi la ziarele “Ardealul”, unde a fost şi primredactor, iar între 1944 şi 1947 a scris pentru “Dreptatea”, oficiosul PNŢCD.

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite