Coposu, supravegheat pas cu pas. „A fost mobilizată o armată de securişti, activişti de partid şi informatori“
0Luat în vizorul Securităţii, fostul lider ţărănist Corneliu Coposu era atent urmărit atât la locuinţa sa ori la locul de muncă, cât şi la evenimentele publice la care lua parte.
Două evenimente importante în viaţa comunităţii din Bobota, satul natal al marelui om politic Corneliu Coposu, au fost atent urmărite de către organele Securităţii, pentru simplul motiv că la acestea era aşteptat cel supranumit "Seniorul", considerat duşman al regimului comunist. este vorba despre sfinţirea bisericii din sat, în 26 octombrie 1986, şi dezvelirea bustului cărturarului Gheorghe Şincai.
Fiu al satului, Coposu s-a numărat printre cei invitaţi să ia parte la momentul sfinţirii lăcaşului de cult, cu atât mai mult cu cât în respectiva biserică slujiseră, de-a lungul timpului, străbunicul dinspre mamă, protopopul greco-catolic Gavril Vaida, precum şi tatăl său, protopopul Valentin Coposu.
Potrivit documentelor descoperite de către istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Corneliu Coposu a primit mai multe invitaţii pentru a participa la acest eveniment deosebit: una de de la fina sa, profesoara Valeria Ciocean, o alta de la Ioan Seran, fost vizitiu al familiei, şi o alta de la Traian Mărcuş, fostul păstor de oi al familiei.
În documentele menţionate, se preciza că sfinţirea bisericii trebuia să fie urmată de un simpozion religios, două dintre comunicările ştiinţifice trebuind să fie susţinute de către ţărănist.
Profesoara Ciocean, somată să renunţe la simpozionul religios
"Scrisorile ultimilor doi nu au scăpat de vigilenţa Securităţii, care confisca, controla şi repunea în circuit întreaga corespondenţă a familiei Coposu, în mod special cea a lui Corneliu Coposu. Securitatea era la curent cu tot ce se preconiza a se organiza la Bobota şi ştiau că urma să participe episcopul ortodox Vasile Coman de la Oradea, preoţi şi enoriaşi din judeţ, precum şi Coposu Cornel, «invitat de către numita Ciocean Valeria», care era profesoară de limba română la Şcoala generală din Bobota. Conform documentului de la Securitate, Corneliu Coposu «a ţinut să precizeze acesteia că indiferent dacă el va fi sau nu prezent, trebuie să se organizeze în aşa fel sfinţirea bisericii încât să nu intervină ceva neprevăzut care să nu se poată ţine». Simţea probabil că va fi şicanat de către organele de Securitate să nu participe, ceea ce s-a şi întâmplat, din păcate", susţine istoricul sălăjean într-un articol publicat în revista "Caiete Silvane".
Episcopul de Oradea, Vasile Coman, la sfinţirea Bisericii din Bobota FOTO Arhivă Marin Pop
În respectivul document, reprezentanţii Securităţii amintesc şi despre măsurile pe care organul represiv comunist urma să le ia contra profesoarei Valeria Ciocean şi a lui Corneliu Coposu. "Securitatea nu avea nimic împotriva sfinţirii bisericii, însă simpozionul a cărui temă se referea la «contribuţia şi modul cum au acţionat preoţii şi românii din judeţul Sălaj pentru apărarea fiinţei naţionale sub ocupaţia maghiară», le putea crea surprize neplăcute, în sensul că puteau ieşi la iveală unele adevăruri istorice care erau interzise la vremea respectivă de către regimul totalitar comunist", susţine Marin Pop. "S-a informat organul de partid judeţean în legătură cu această acţiune şi a indicat să fie chemat(ă) profesoara Cioceanu Valeria de către secretara cu probleme organizatorice de la Comitetul judeţean şi să se pună în vedere să renunţe la simpozionul prevăzut. În ce priveşte sfinţirea bisericii, nu s-au ridicat obiecţiuni. Continuăm urmărirea informativ operativă a lui Coposu Cornel în vederea descurajării de a întreprinde acţiuni ostile", se preciza în nota informativă.
Absent din cauza unei crize de sciatică
Seniorul nu a mai luat parte la evenimentul din satul natal, probabil pentru a nu-i pune în pericol pe cei apropiaţi din Bobota, invocând o criză de sciatică, după cum reiese din scrisoarea pe care i-a adresat-o profesoarei, în 20 octombrie 1986. Cu acelaşi prilej, îi trimite "comunicarea omagială" pe care intenţiona să o prezinte la simpozion, un studiu ştiinţific intitulat "Laudă clerului", în care Coposu îşi exprimă aprecierea atât faţă de clericii greco-catolici, cât şi faţă de cei ortodocşi pentru contribuţia esenţială pe care a avut-o la dezvoltarea cultural-naţională a românilor:
"Începând cu secolul al XVII-lea şi până la închiegarea statului naţional unitar român, istoria poporului nostru se confundă cu istoria bisericei naţionale şi a conducătorilor ei. Biserica a fost prezentă în toate momentele cruciale, în toate evenimentele de seamă din trecutul plaiurilor româneşti. Poporul român s-a zămislit la umbra crucii. Căpeteniile luptei naţionale s-au desprins din biserici şi mănăstiri şi au păstorit, întru cele lumeşti, din reşedinţele arhiereşti, pe fiii lor în credinţă. «Tuturor, să fiţi de toate!» a fost porunca respectată de mai marii orânduirilor ecleziastice, care au călăuzit, cu râvnă mare, în toate domeniile, paşii poporului. Ctitorii şcolilor româneşti au fost arhiereii noştri. Sfetnicii domnilor şi voevozilor au fost mitropoliţii. Vîrhovnicii «divanurilor» şi ai «sfaturilor» înalte au fost păstorii de suflete. Primele cărţi fundamentale de istorie au fost scrise de feţe bisericeşti şi tipărite în mănăstiri. Flacăra conştiinţei naţionale a fost întreţinută de cler. Istoria trecutelor veacuri de restrişte atestă, în mod constant, prezenţa preoţimii române, la conducerea aşezămintelor şi în primele linii ale luptei naţionale".
Atent urmărit de Securitate
Seniorul nu putea lipsi, însă, de la dezvelirea bustului lui Gheorghe Şincai, în 4 iunie 1989, mai ales pentru că se numărase printre cei care au militat pentru ridicarea unui monument în cinstea marelui cărturar. În plus, Coposu era cel care înfiinţase, în 1953, alături de Victor Boroş şi alţi tineri din Bobota, "Fundaţia culturală Gheorghe Şincai" şi publicase în ziarul "România Nouă" o serie de articole, unele chiar polemice, pe tema morţii lui Şincai la Bobota.
Şi la acest eveniment invitaţia a venit tot de la Valeria Ciocean. După cum reiese din documentele consultate de către istoricul sălăjean, pe parcursul vizitei lui Coposu la Bobota "a fost mobilizată o întreagă armată de securişti, activişti de partid şi informatori, care să-l urmărească îndeaproape": „Pe parcursul şederii în comună şi în alte localităţi din judeţ a fost anturat de trei surse din legătura noastră, faţă de care s-a confesat, furnizându-le date despre biografia sa, fără să facă aprecieri necorespunzătoare la adresa politicii partidului şi statului nostru”.
De la stânga la dreapta: Graţian C. Mărcuş, Ioan Pop, Corneliu Coposu, Ioan Puşcaş, sculptorul Iosif Şepşi şi Valentin Dărăban – 4 iunie 1989 FOTO Arhivă Marin Pop
În satul natal, ţărănistul a făcut cunoştinţă cu maiorul de Securitate, despre care le-a mărturisit, ulterior, surorilor sale că era chiar şeful Securităţii din Sălaj, dar că nu a avut probleme şi că s-a purtat frumos cu el. Le-a mai spus şi că la serbare au luat parte sute de persoane, foşti fii ai satului şi localinici. "Cea mai mare plăcere a fost pentru el cunoştinţa cu doctorul Ioan Puşcaş, care a venit direct la el, l-a sărutat, l-a invitat să viziteze clinica de la Şimleu şi s-a arătat foarte preetenos. De altfel, el a făcut majoritatea fotografiilor", explică cercetătorul ştiinţific. Notele informative amintesc şi despre vizita pe care politicianul a făcut-o fostului vizitiu al familiei.
Vă mai recomandăm:
70 de ani de la „Capcana de la Tămădău“. Firul evenimentelor, reconstituit de Corneliu Coposu
Se încarcă comentariile...
