Cât de dăunător este cuvântul „Trebuie“? Psiholog: „Cerinţele absolutiste exercită presiune asupra noastră“
0Cuvintele au un impact puternic atât asupra vieţii celor din jur, cât şi asupra noastră. Ele au puterea de a ne înălţa, motiva, stimula sau ajuta. Tot ele ne pot înfrâna, descuraja şi chiar dărâma. Tocmai de aceea, este foarte important să acordăm o atenţie sporită modului în care le folosim.
Majoritatea dintre noi avem multe aşteptări de la viaţă, de la noi înşine. Este, însă, esenţial să ne exprimăm sănătos pentru ca dorinţele noastre să poată deveni realitate.
„Trebuie să fiu acceptat la job", "trebuie să fiu cel mai bun", "trebuie să termin proiectul", "trebuie să mă relaxez", "trebuie să mă respecte fiindcă merit asta” sunt doar dintre formulările care ne pun piedici.
Potrivit psihologului Mihaela Pintea-Chereji, "aceste cerinţe absolutiste exercită o presiune asupra noastră, fiindcă implică faptul că nu putem accepta abateri de la ele. Dacă ne uităm însă în viaţa de zi cu zi, observăm că adesea lucrurile nu se aliniază conform acestor cerinţe şi nu reuşim să avem întotdeauna succesele pe care le ţintim. Ceilalţi nu îmbrăţişează mereu aşteptările noastre, ba din contră, se întâmplă să se comporte contrar voinţelor noastre".
Viaţa este complexă, oferindu-ne şi bune, şi rele. În aceste condiţii, susţine specialistul, cerinţele noastre din categoria "trebuie" nu sunt concordante cu realitatea şi nici nu ne ajută să avem emoţii şi comportamente adaptative.
"Dacă îmi spun că trebuie cu necesitate să obţin jobul X, şi nu accept că e posibil să nu îl obţin, există mari şanse să fiu extrem de stresat înaintea interviului de angajare şi în timpul lui, în special atunci când întrevăd anumite dificultăţi. Studiile arată că există o corelaţie pozitivă până la un punct între motivaţie şi performanţă, însă începând cu un anumit punct, faptul că sunt extrem de motivat va duce la o scădere a performanţei în sarcină. Dacă nu voi reuşi să obţin postul X, voi simţi emoţii puternice de tipul deprimării sau furiei şi voi avea comportamente care nu mă vor ajuta să mă adaptez situaţiei. În mod similar, atunci când consider că Y trebuie să îmi arate că mă iubeşte aşa cum vreau eu şi Y nu îmi arată acest lucru, voi resimţi furie, deprimare sau alte emoţii disfuncţionale. Furios fiind, e posibil să îmi revărs furia asupra celorlalţi, să spun sau să fac lucrurile contrare propriilor interese; sau deprimat fiind, e posibil să mă retrag şi să mă izolez gândindu-mă că nu sunt suficient de bun sau că nu merit să fiu tratat într-un anumit fel", explică psihologul Mihaela Pintea-Chereji.
Alternativa sănătoasă şi constructivă o reprezintă "vreau să...", "îmi doresc foarte mult să...", "ar fi bine pentru mine să...", "voi face tot ce depinde de mine ca să..."
Astfel, pentru situaţiile în care râvinim la o slujbă, sursa citată propune formularea: "Îmi doresc foarte mult să obţin acest post. Voi face tot ce depinde de mine să îl obţin (spre exemplu, voi citi, mă voi pregăti pentru examen şi pentru interviu cât pot eu de bine). În acelaşi timp, pot să accept faptul că există posibilitatea să nu obţin postul, deşi eu îmi doresc asta".
Exersând acest tip de gândire flexibilă, subliniază psihologul, vom reuşi să ne pregătim pas cu pas, vom fi mai puţin stresaţi, vom avea o performanţă mai bună şi ne vom adapta realităţii. Iar dacă nu vom reuşi, vom fi dezamăgiţi, dar nu deprimaţi, ci capabili să căutăm alternative.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
