Beneficiile plânsului. Când folosim lacrimile ca metodă de manipulare

Beneficiile plânsului. Când folosim lacrimile ca metodă de manipulare

Plânsul elimină stresul FOTO Arhivă

Fie că sunt declanşate de un film cu final trist, de o reîntâlnire emoţionantă, de o durere de măsea ori pe fond alergic, plânsul serveşte mai multor scopuri. După ce lacrimile ţi se scurg pe obraji, parcă te simţi dintr-o dată mai bine.

Chiar dacă şi alte animale au lacrimi, oamenii sunt singurele fiinţe ai căror ochi se umplu de această secreţie lichidă sărată pe fondul încărcăturii emoţionale. Charles Darwin, părintele teoriei evoluţiei, scria în 1872 că plânsul este lipsit de orice scop; la aproape un secol şi jumătate distanţă, plânsul emoţional reprezintă încă unul dintre misterele corpului uman.

Iată, totuşi, câteva dintre aspectele descoperite până acum:

Deşi toate lacrimile par la fel, există trei tipuri distincte, potrivit Academiei Americane de Oftalmologie. Lacrimile bazale sunt prezente în permanenţă în ochi, având rolul de a lubrifia ochii, de a proteja globul ocular; lacrimile reflexe se formează în momentul în care ochii sunt agresaţi de agenţi iritanţi, precum fumul, praful sau compuşii volatili ai cepei; lacrimile emoţionale şiroiesc atunci când emoţiile ne copleşesc, când avem o suferinţă fizică, la frică ori stres. Unii oameni de ştiinţă susţin că acest tip de lacrimi conţin, pe lângă proteine, şi hormoni.

Plânsul emoţional are mai multe beneficii.

Atragerea atenţiei - Bebeluşii plâng pentru a ne anunţa că au nevoie de ceva şi pentru a-i determina pe cei din jur să îi acorde atenţie. Este modul lor de a spune că le este foame ori somn sau că îi deranjează ceva. Băieţii şi fetele plâng aproximativ la fel de mult, însă odată cu înaintarea în vârstă, femeile tind să lăcrimeze mai des decât bărbaţii.

Eliberarea stresului - Unii cercetători cred că plânsul eliberează hormoni de stres şi alte substanţe toxice care se pot acumula în timpul stresului. Specialiştii susţin că să îţi inhibi lacrimile şi emoţiile poate fi nesănătos în timp. Unele cercetări au evidenţiat că persoanele care îşi stăpânesc plânsul au un risc crescut de boli de inimă şi hipertensiune arterială, în timp ce alte studii arată că persoanele cu afecţiuni precum ulcer ori colită izbucnesc în plâns mai rar decât oamenii care nu au un astfel de diagnostic. Un alt studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Queensland a descoperit că plânsul poate ajuta la reglarea respiraţiei în situaţii de stres.

Manipularea - Bebeluşii învaţă la aproximativ 9 luni că prin plâns te pot determina să faci ceva pentru ei. Acesta este începutul a ceea ce unii experţi numesc "plâns manipulator". Unii oameni continuă acest tip de plâns şi la vârsta adultă. "Aflăm încă de la vârste fragede că plânsul are un efect cu adevărat puternic asupra altor oameni", afirmă Jonathan Rottenberg, profesor de psihologie la Universitatea din Florida. Poate contracara furia, motiv pentru care unii oamenii plâng adesea când se simt vinovaţi şi vor să fie iertaţi.

Citiţi şi:

Test de cultură generală despre plâns. Câte tipuri de lacrimi există şi cât de des plângem într-un an

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: