„Aurul mov“ cu care o tânără din Sălaj a dat lovitura în afaceri: cultivă lavandă şi face produse artizanale cu care i-a înnebunit pe francezi şi pe italieni
0După 15 ani petrecuţi în Franţa, patria lavandei, Simona Măricean s-a întors acasă, în Ileanda, un sat din Sălaj, unde a pus pe picioare o plantaţie ecologică de „aur mov”. Din lavandă, cultivatoarea face produse artizanale, pe care le vinde atât în ţară, cât şi în Franţa şi în Italia.
Sălăjeancă la origine, Simona Măricean şi-a petrecut 15 ani din viaţă în Franţa, în regiunea Provence, ţinutul lavandei, la câţiva paşi de cel mai faimos muzeu dedicat acestei parfumate plante - Musee de la Lavande. Acolo, în sudul Franţei, a descoperit lavanda şi lanurile ce se întind pe mii de hectare, dar şi câteva din tainele cultivării preţioasei flori.
Reîntoarsă pe meleagurile natale şi încă sub vraja miresmei câmpurilor violete din Franţa, Simona şi-a luat inima în dinţi şi a pornit pe un drum deloc uşor. În luna martie a anului trecut, la Ileanda, pe malul Someşului, femeia şi-a înfiinţat propria cultură ecologică de lavandă, pe un teren de aproape 2.500 de metri pătraţi. A numit-o “gradina cu lavandă”.
“A fost o cultură experimentală, pentru că doream să văd care sunt cerinţele ei, dacă varietatea aleasă - Lavanda Angustifolia Blue Scent - se aclimatizează bine la condiţiile de sol şi temperatură din Ileanda, dat fiind faptul că terenul pe care se află este la altitudine, iar iarna, temperaturile pot fi extrem descăzute”, povesteşte cultivatoarea. Din fericire, platele au rezistat foarte bine iernii, acesta fiind un motiv în plus pentru ca Simona Măricean să pună în aplicare un plan mai îndrăzneţ, prin care să îşi extindă cultura până la 1,25 de hectare. Proiectele sale pentru viitorul apropiat sunt, însă, mult mai ambiţioase: tânăra întreprinzătoare îşi doreşte să acceseze fonduri europene care să îi permită să lanseze o linie de produse artizanale cu lavandă.
Obiectivul: plantaţie de 3 hectare
Pasiunea ei pentru planta mov a învins toate obstacolele de care s-a lovit în primul an al culturii, an considerat de către cei din domeniu unul “de dezvoltare”. “Este anul în care cultura se sacrifică pentru a se fortifica. În felul acesta, se dezvoltă frumos, tufele devin mari, planta se îndeseşte, iar rădăcina, puternică”, explică sălăjeanca. Privind înapoi, la greutăţile de care s-a lovit, spune că principalele probleme au fost lipsa forţei de muncă şi a informaţiilor de specialitate în România.
“Intenţia este să ajung la 2,5-3 hectare, dar cu varietăţi de lavandă pentru ulei esenţial, precum şi cu alte plante medicinale. Astfel voi avea materia primă necesară pentru a confecţiona produse manufacturate cu lavandă”, spune cu optimism cultivatoarea. Extinderea afacerii sale va presupune şi crearea de locuri de muncă în mediul rural.
Despre munca pe care o presupune întreţinerea plantaţiei sale, Simona Măricean spune că nu i s-a părut prea grea. Pentru la toamnă, când va extinde cultura pe încă un hectare de teren, şi-a propus să înlocuiască, pe cât posibil, munca manuală cu cea mecanizată, pentru a ajunge la o oarecare autonomie în privinţa forţei de muncă. “Anul trecut am avut destul de multe probleme din cauza aceasta. Nu am găsit suficiente persoane care să mă ajute, cultura mea fiind una ecologică, astfel că toate fazele de întreţinere au fost decalate, lucru deloc indicat în primul an”.
Lavanda din Ileanda parfumează Franţa
Pe lângă pasiune, Simona a investit în afacerea ei şi foarte multă muncă, toate presărate cu un talent aparte şi un simţ artistic deosebit. Aşa s-a născut “La Lavande”, o activitate conexă culturii de lavandă. Din mâinile sălăjencei au ieşit obiecte artizanale rafinate apreciate chiar şi în patria lavandei.
“Lavanda este o sursă inepuizabilă de inspiraţie şi am încercat să materializez toate aceste idei frumoase în produse manufacturate. Începutul a fost timid, însă am descoperit plăcerea de a învăţa să cos la maşină, să fac săpun, să torn lumânări, să fac fel şi fel de decoraţiuni, să le personalizez. Rezultatul a fost unul surprinzător atât pentru mine, cât şi pentru cei din jur”, spune sălăjeanca. Săculeţii cu lavandă “made in Ileanda” înmiresmează hotelul de patru stele “Hotel Le Brussel’s” din renumita staţiune de ski Vald’Isere, Franţa, şi peste puţin timp, vor fi comercializaţi în Italia, prin intermediul unui magazin de profil din localitatea Orvieto. “Magazinul face parte dintr-o franciză, fiind cei mai renumiţi în materie de produse artizanale cu lavandă - Lavanda del Lago Orvieto. Este un univers mov, ce fascinează prin culoare şi parfum, principala atracţie a turiştilor din lumea întreagă”.
Vrea să cucerească piaţa cu produse artizanale originale
Ideea dezvoltării unei linii de produse artizanale i-au dat-o prietenii ei din Franţa, după ce le-a făcut cadou primele sale creaţii. “În Franţa, ca de altfel în toate celelalte ţări occidentale, tot ce este creaţie artizanală se bucură de o enormă apreciere. În acest context şi considerând că am capacitatea de a realiza produse “La Lavande” de la A la Z, într-o gamă variată, prietenii mei francezi mi-au spus ca asta poate fi o frumoasă oportunitate de a-mi materializa pasiunea pentru lavandă si frumos”. Simona produce acum săculeţi şi inimioare cu lavandă, buchete, ornamente, decoruri originale, săpunuri naturale, lumânări artizanale parfumate, produse de cosmetică şi întreţinere (sare de baie, uleiuri şi creme de corp, scub de corp, ulei esenţial), vaze şi mici piese de mobilier personalizate cu tema “lavandă”.
În toate pune mult drag, pentru că fiecare produs ce iese din mâinile ei pricepute este special. “Mi-am propus să fac serii mici de produse artizanale. Lavanda are o însemnătate aparte pentru mine şi de aceea nu aş putea să o transform într-o pură afacere cu angajaţi şi linie de producţie. Trebuie să fie amprenta mea, să fie produse realizate integral de mine, altfel, cred eu, latura de originalitate La Lavande s-ar pierde”, subliniază cultivatoarea din Ileanda.
În curând, produsele Simonei vor putea fi comercializate si online. Planurile de viitor ale tinerei includ şi un boutique “La Lavande”, unde cei care trec pragul vor afla poveşti despre planta mov, vor participa la ateliere de creaţie şi vor vedea pe viu cum se materializează frumoasele flori în zeci de obiecte artizanale.
Secretele afacerii cu “aur mov”
Cei care doresc să înfiinţeze o cultură de lavandă ar trebui, mai întâi de toate, să ştie ce vor face cu recolta, este de părere Simona Măricean. Dacă îşi doresc să vândă florile en-gross şi să le distileze pentru ulei esenţial, trebuie să dispună de circa 2-3 hectare, pentru ca investiţia să fie una profitabilă. Dacă scopul culturii în reprezintă crearea de produse manufacturate, sălăjeanca consideră că se poate începe şi cu o suprafaţă mai mică de un hectar, cu condiţia ca respectivul cultivator să valorifice cât mai variat recolta.
Referindu-se la costurile pe care le implică o astfel de cultură, Simona desfiinţează sumele uriaşe vehiculate. “Dacă discutam în cifre, investiţia la hectar nu este de 8.000 de euro şi nici nu sunt necesari 20.000 de butaşi de lavandă, aşa cum s-a vehiculat de cele mai multe ori. Preţurile reale ale butaşilor din România ar trebui să nu depăşească un leu, preţ care să presupună un butaş de foarte bună calitate, ramificat, cu rădăcină sănătoasă şi inalţime de minim 15 cm, prelevat din plantă. Pentru butaşii obtinuţi din seminte, preţul nu ar trebui să depăşească 0,50 lei . În ceea ce priveşte numarul butaşilor necesari, între 12.000 şi 14.000 sunt suficienţi”.
În funcţie de aşteptările fiecăruia, o plantaţie de lavandă poate fi corvoadă sau vocaţie, crede Simona: “O corvoadă pentru cei care vad doar latura câştigului iminent, o vocaţie pentru cei pasionaţi”. Şi asta mai ales pentru că în primul an, munca este extrem de solicitantă, planta supranumită “aurul mov” având nevoie de toată atenţia cultivatorului. “Mitul culturii de lavandă fără probleme ar trebui să dispară. Sunt foarte mulţi care au investit sume mari în plantaţie, doar bazându-se pe acele poveşti frumoase cu lavandă în care câştigurile sunt spectaculoase, dar fără mult efort. În realitate, efortul este mare în special în anul de înfiinţare, mai ales dacă se întreţinerea se face manual. De aceea este ideal să se intervină mecanizat pe cât mai mult posibil, menţinerea culturii fără buruieni fiind primul factor de reuşită de vreme ce lavanda este o mare iubitoare de soare”.
Cât despre profit, acesta apare abia în al treilea an şi nu ve depăşi 3.000 de euro, spune sălăjeanca. “Cultivatorii trebuie să fie conştienţi, însă, de faptul că produsele nu se vând de la sine, că e nevoie de un efort de marketing şi de idei, care să le permită să vină mereu cu ceva nou într-o piaţă unde sunt deja nenumărate articole clasice cu lavandă”.
Izvor de sănătate
Lavanda nu ar trebui să lipsească din nicio casă, subliniază Simona. Aceasta plantă preţioasă poate fi utilizată ca parfum, ca dezinfectant, deodorant, afrodiziac, insecticid natural ori calmant pentru sistemul nervos, beneficiile sale fiind multiple.
Pentru un tratament de înfrumuseţare, tânăra întreprinzătoare recomandă un scrub cu lavandă, la îndemâna oricui. Ai nevoie de o jumătate de ceaşcă de ulei de cocos, un sfert de ceaşcă de bicarbonat de sodiu şi 2-10 picături de ulei esenţial pur de lavandă. Le amesteci pe toate şi în doar câteva secunde ai o combinaţie excepţională pentru un ten catifelat şi luminos. Scrub-ul se aplică pe pielea udată în prealabil cu apa călduţă, efectuând mişcări circulare, după care limpeziţi bine faţa. Scrub-ul se poate păstra într-un borcan cu capac, la frigider.
Legenda lavandei
Se povesteşte că Lavandula, care era o zânã foarte frumoasă, blondã şi avea ochii albaştri, se nãscuse între lavandele salbatice de pe muntele Lure. Într-o zi , cãutând un loc pentru a se aşeza cu caietul ei plin de peisaje, zâna se opri în faţa paginii cu Provence şi începu să plângã vãzând acele terenuri sãrace necultivate şi lacrimi fierbinţi de culoarea lavandei au pãtat pagina deschisã. Dorind sã ascundã aceasta micã dramã, zâna şterse ochii ei albaştri, dar se produse un efect contrariu, prin care picãturi fine de lacrimi se mai împrãştiarã încã pe pagina deschisã. Disperatã, zâna trase atunci peste aceastã Provence o mare bucată de cer albastru, pentru a acoperi toate aceste pete! Din acea zi, lavanda creşte pe aceste terenuri şi fetele blonde din acea regiune au in irişii ochilor albaştri paiete de culoarea mov a lavandei, mai ales când la sfârşit de amiazã, in zilele de varã, ele privesc cerul metalic care cade peste câmpurile cu lavandă in floare.
În perioada 9-11 septembrie, municipiul Cluj-Napoca găzduieşte Festivalul Internaţional al Lavandei, un eveniment organizat de către Asociaţia Română a Producătorilor şi Procesatorilor de Lavandă, în scop caritabil, pentru sprijinirea copiilor. Manifestarea va cuprinde un târg cu vânzare, ateliere tematice, turul fermelor de lavandă din jurul Clujului, jocuri interactive pentru copii, concerte, concursuri de pictură, dar şi ateliere gastronomice.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
