Aşa dispare, încet dar sigur, patrimoniul României: peste 900 de monede dintr-un tezaur de argint s-au pierdut fără ca nimeni să fie tras la răspundere

Aşa dispare, încet dar sigur, patrimoniul României: peste 900 de monede dintr-un tezaur de argint s-au pierdut fără ca nimeni să fie tras la răspundere

Monedele datează în principal din secolele XV-XVI FOTO Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău

908 monede de argint, datând din perioada medievală, par să fi dispărut de pe faţa pământului, după ce ele au fost trimise la determinat de la Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la cel de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Ancheta penală declanşată în acest caz s-a încheiat săptămâna aceasta cu clasarea dosarului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cea mai mare parte a Tezaurului de la Borza, cumpărat în 1994 de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău de la localnici cu câteva sute de mii de lei (sumă importantă la acea vreme) este de negăsit. Vorbim despre peste 900 de monede de argint, datând din perioada mediavală.


Tezaurul, descoperit întâmplător


Potrivit unui articol publicat în 2001 de specialistul clujean în numismatică Francisc Pap şi de istoricul zălăuan Elena Musca, descoperirea tezaurului a fost întâmplătoare şi a avut loc în august 1994 în momentul unor lucrări de regularizare a unui drum din perimetrul localităţii Borza, comuna Creaca. ”În prima dimineaţă după terminarea lucrărilor a plouat, iar pământul de pe marginea drumului, mişcat în zilele anterioare, a alunecat. Au apărut din mal câteva monede cu conţinut aparent de argint (...). Dimineaţa, primii copii care au trecut pe drumul respectiv cu bivolii spre păşune au observat strălucind în marginea drumului câteva monede şi mărgele, pe care le-au curţat de pământ şi le-au arătat şi altor copii. Câteva zile, toţi locuitorii din partea de est a satului au răscolit pământul în zonă, adunând aproape 1.300 de monede şi obiecte de podoabă”, se precizează în articol.


Cum a dispărut o importantă parte din tezaur


Potrivit managerului Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Corina Bejinariu, în 1997, în baza unui proces verbal de mână, tezaurul a fost predat lui Francisc Pap, specialist în numismatică la Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, care urma să realizeze determinarea pieselor. În circumstanţe neclare – pentru că, susţine managerul, nu există un document care să ateste reprimirea de către muzeul din Zalău a pieselor gata determinate – instituţia zălăuană a ajuns să deţină, în acest moment, doar 361 dintre monede, diferenţa de peste 900 fiind de negăsit.


Situaţia a reieşit în cadrul unui amplu proces de confruntare a pieselor existente în depozitul muzeului cu registrul – inventar. Printre inadvertenţele depistate cu această ocazie între scriptic şi faptic, s-a numărat şi lipsa celor 900 de monede din Tezaurul de la Borza, despre care nimeni nu ştie, se pare nimic.


”Specialistul în numismatică şi tezaur îmi semnalează, la începutul anului 2014, că din peste 1.200 de monede din tezaur, au revenit în spaţiile instituţiei doar 361, iar 908 n-au revenit, în urma faptului că în 1997 tot tezaurul a fost dat la determinare, la Cluj, către domnul Francisc Pap. (…) Prima măsură, după 14 ani de la plecarea tezaurului din muzeu, mă adresez Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, în februarie 2014, pentru recuperarea acestor piese. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei îmi răspunde că în verificările lor, cele 908 monede nu se află în patrimoniul lor cu nici un titlu şi că nu există nici un document, proces verbal de predare - primire, care să ateste că aceste monede au intrat în instituţia lor”, explică managerul muzeului din Zalău.


Corina Bejinariu spune că, în virtutea răspunsului primit de la muzeul din Cluj, conducerea muzeului din Zalău a luat legătura, tot în 2014, şi cu specialistul în numismatică, Francisc Pap, ajuns între timp la o venerabilă vârstă (peste 80 de ani). ”Ne indică un loc: au rămas într-un biroul la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei”.


Managerul spune că, împreună cu specialiştii din Cluj, reprezentanţii muzeului din Zalău au participat ei înşişi la căutarea monedelor în depozitul muzeului clujean, fără nici un rezultat însă. În aceste condiţii, în ianuarie 2015 a fost sesizat Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj care, dosarul de cercetare penală ajungând, apoi, pe rând, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, iar apoi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Săptămâna aceasta, procurorii au dat şi o soluţie.


”S-a dispus clasarea cauzei, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale. Vorbim de infracţiuni de neglijenţă în serviciu şi abuz de încredere”, explică Pompilia Stana, prim-procuror adjunct şi purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Vă mai recomandăm:

Cum rămâne România fără patrimoniu istoric: o cetate dacică a fost nivelată cu buldozerul de o asociaţie de văcari


 

citeste totul despre: