7 lucruri interesante de ştiut. Cine a fost prima femeie care a câştigat o probă la Jocurile Olimpice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi trăim în era vitezei şi a tehnologiei, cultura generală nu s-a demodat. Iată câteva informaţii care ne pot ajută să ne îmbogăţim cunoştinţele în diferite domenii.

O mulţime de informaţii promovate ca fiind adevărate sunt corectate într-un volum semnat de Christa Poppelmann, intitulat "1.000 de erori din «cultura generală». Incredibil, dar adevărat!". Iată câteva dintre ele ele:

1. Războiul de 100 de ani dintre Franţa şi Anglia a ţinut 114 ani. A început în anul 1339, cu pretenţia lui Eduard al III-lea al Angliei la tronul Franţei - fiind nepotul regelui decedat fără moştenitori, Karl al IV-lea. Francezii l-au ales însă pe un văr al lui Karl, Philipp von Valois. Războiul s-a încheiat în anul 1453 cu bătălia de la Castillion. Anglia a fost nevoită nu numai să renunţa la pretenţiile la tron, dar a pierdut şi toate posesiunile franceze, cu excepţia oraşului Calais.

2. Descoperirea majoră a omenirii a fost toporul şi nu roata. Oricât de primitivă ar fi fost prima unealtă concepută de om, cu aceasta se obţinea o ardere iniţială. Chiar dacă la început oamenii au folosit numai unelte descoperite din greşeală, ulterior, ei au fabricat unelte şi aparate care avea un scop precis. Multe culturi au reuşit să supravieţuiască şi fără roată. De exemplu, roata nu a servit la construirea piramidelor egiptene şi nici a Stonehenge-ului

3. Aşa-numitul jurământ al lui Hipocrate a apărut abia după moartea celebrului grec. Pentru cp medicul din Keos era deja o legendă, i s.a dedicat această formulare verbală tocmai pentru a -i atribui mai multă greutate. Ăn anul 1948, părţi din acest jurământ - cum ar fi confidenţialitatea şi imparţialitatea acordării asistenţei medicale - au fost reformulate, iar altele, ca de exemplu păstrarea secretului artei medicale au fost abandonate, ajungându-se astfel la varianta jurământului medical de la Geneva.

4. Prima femeie care a câştigat la Jocurile Olimpice a fost Kynisca, fiica unui rege spartan. A fost campioană la condusul carului de luptă, în anul 400 î. Hr. Acolo, învingătorii erau consideraţi stăpânii sau crescătorii calului şi nu cel care conducea carul, care de obicei era un sclav. După Kynisca au mai fost şi alte femei campioane olimpice, cu toate că acestea nici nu aveau voie să asiste la "victoria lor". Prima femeie care a câştigat medalia pe merit a fost britanica Charlotte Cooper (1871-1967), care a câştigat la proba de tenis, în anul 1900, la Paris.

5. Marchiza de Pompadou, pe numele său Jeanne Antoinette Poisson (1721-1764), a fost prima cetăţeancă devenită matroana oficială a unui rege francez. În plus, influenţa lui asupra lui Ludovic al XV-lea era foarte mare, chiar şi după ce între aceştia nu a mai existat o legătură intimă. A studiat arta şi cultura şi îl sfătuia pe rege chiar şi în politică. Aceasta a trezit mai multe bănuieli atât în plan local, cât şi în afară şi a născut multe zvonuri răutăcioase. La o privire retrospectivă, istoricii o consideră, totuşi, o meticuloasă ce a avut o poziţie privilegiată.

6. Scalparea nu este un obicei tipic indian. Anticii sciţi au strâns scalpurile propriilor duşmani - în orice caz, scalpurile vânătorilor de recompense. Îngrozitoarea vânătoare de trofee era fracventă atât la indieni, cât şi în tabăra albilor. Nu este însă deloc adevărat că indienilor nu le era cunoscută scalparea înainte de venirea albilor, aşa cum s-a afirmat uneori. Cert este că tot mai mulţi conducători din America de Nord au răspândit groaznicul obicei, oferind rpemii pentru scalpul indienilor; mai târziu, scalpurile proveneau însă şi de la popoarele paşnice, copii, femei sau de la mexicani.

7. În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, în Franţa, au existat prizonieri de stat care erau obligaţi să poarte tot timpul o mască neagră. Masca respectivă nu era însă de fier, ci din catifea. Cea mai întrebuinţată interpretare este că Regele Soare şi-a ascuns fratele geamăn, care ar fi atentat la tronul lui. Prizonierul avea parte de nenumărate avantaje, dar paznicii lui aveau ordin să îl omoare imediat dacă ar fi făcut cea mai mică încercare de a-şi dezvălui identitatea. Ca gărzi erau preferaţi străinii care nu vorbeau franceza. Cert este că "omul cu masca" a murit în 1703.

Vă mai recomandăm:

Zece greşeli comune: ce este „sunetul mării“ pe care îl auzim în scoică şi de ce urlă lupii la lună

Lista plantelor cu nume pornografice. Ce i-a inspirat pe românii din popor să boteze atât de vulgar lumea vegetală

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite