Totul despre certificatul de integritate comportamentală. Pentru cine este obligatoriu şi cine intră în registrul naţional

Totul despre certificatul de integritate comportamentală. Pentru cine este obligatoriu şi cine intră în registrul naţional

Certificatul de integritate comportamentală reprezintă documentul eliberat persoanelor fizice şi atestă lipsa înscrierilor în Registrul naţional în care sunt incluse persoanele care au comis infracţiuni sexuale sau, după caz, datele şi informaţiile înscrise în sistem, cu privire la acestea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adeverintă pentru integritate comportamentală este necasară angajaţilor din instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile.

Certificatul  pentru integritate comportamentală se eliberează la cererea titularului de către inspectoratul de poliţie pe raza căruia îşi are domiciliu şi este valabilă 6 luni de la data eliberării.

Cu acordul persoanei verificate (consimţământ expres, exprimat în scris), instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată pot solicita o copie de pe Registru în aceleaşi condiţii în care se poate obţine, potrivit Legii nr.290/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, extrasul de pe cazierul judiciar.

Poliţia Română a implementat la sfârşitul anului trecut Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Acesta fost organizat în scopul prevenirii şi combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute şi pedepsite de legea penală.

Cine este inclus în registru

Autorii infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerşetoriei, folosire a unui minor în scop de cerşetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate, folosire a prostituţiei infantile, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor, hărţuire sexuală, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri şi incest vor fi consemnaţi în acest Registru.

Registrul central funcţionează în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în care se va ţine evidenţa următoarelor persoane: 

1. Persoanele fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile de mai sus;

2. Persoanele de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor din state membre UE, dar şi a autorităţilor competente din statele terţe, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sexuale;

3. Persoanele născute în străinătate despre care exista informaţii că ar fi săvârşit astfel de infracţiuni;
Nu vor fi trecute în Registru persoanele care erau minore la data comiterii faptei, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată dispune acest lucru în mod expres.

La începutul anului 2020, peste 45.000 de persoane înscrise în evidenţele cazierului judiciar fac şi obiectul Registrului, acestea săvârşind infracţiuni prevăzute de Legea nr. 118/2019. InformaţiiLE privind persoanele înscrise în evidenţele Registrului pot fi comunicate doar personal sau prin împuternicit.

Obligaţiile persoanelor înscrise în Registru

Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, la organele de poliţie pentru a comunica informaţii despre: profesia sau activitatea pe care o desfăşoară; mijloacele de existenţă; persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact, în mod direct şi sistematic; locurile frecventate, în special unităţile de învăţământ, taberele sau spitalele de copii; adresa unde locuiesc; modalitatea de comunicare cu poliţiştii specializaţi.

De asemenea, persoanele în cauză au obligaţia de a anunţa, în prealabil, poliţiei,  orice deplasare din localitatea de domiciliu, mai lungă de 15 zile (inclusiv localitatea de destinaţie, scopul şi perioada deplasării, dar şi mijlocul de transport folosit).

Totodată, acestea trebuie să se prezinte, în termen de maximum 3 zile, la unitatea de poliţie unde îşi vor stabili locuinţa, pentru a fi luaţi în evidenţă.

Poliţiştii vor desfăşura periodic, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, în condiţii de confidenţialitate, verificări ale persoanelor înscrise în Registru, pentru a obţine informaţii despre comportamentul celor vizaţi, modul de obţinere a mijloacelor de existenţă, dar şi pentru actualizarea bazelor de date ale Poliţiei Române.

Persoanele înscrise în Registru pot fi scoase din evidenţă atunci când:

- faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracţiuni;
- s-a dispus renunţarea la urmărirea penală sau clasarea faţă de ele ori s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal;
- au trecut 10 ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei şi nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia;
- au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani;
la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani;
au decedat.
Scoaterea din evidenţa cazierului judiciar a persoanelor fizice nu produce efecte asupra datelor din Registru. Graţierea, prescripţia executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea persoanelor înscrise în Registru nu conduc la scoaterea acestora din evidenţa sistemului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: