Scroafă „toporizată“ de vecinul isteric. Cum a ajuns proprietara să achite procesul din cauza anchetei făcute în mare batjocură
0
Un bărbat de 40 de ani din judeţul Vaslui, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere a animalelor cu intenţie, a fost achitat de judecători din cauza superficialităţii cu care anchetatorii au instrumentat acest dosar.
Cazul revoltător s-a petrecut în localitatea Siliştea, din comuna Iana, judeţul Vaslui, în anul 2016, însă bărbatul inculpat a fost trimis în judecată abia în anul 2019. Nu a recunoscut faptele, astfel că cercetarea judecătorească s-a desfăşurat prin procedura de drept comun, fiind administrate probe.
Săteanul de 40 de ani a fost trimis în judecată, fiind acuzat că a ucis cu toporul o scroafă gestantă, pe care o vecină a scăpat-o din curte. Persoana vătămată deţinea mai multe animale în gospodărie, locuinţa sa învecinându-se gard în gard cu locuinţa bărbatului acuzat de ucidere
La data de 23.02.2016, în jurul orei 19.30, persoana vătămată a lăsat libere mai multe porcine, în curtea locuinţei sale. Una dintre porcine, gestantă se pregătea să nască şi s-a aflat sub supravegherea proprietarei, până la un moment dat, în amurg, când a fugit prin poarta deschisă, afară, în curte, conform declaraţiei persoanei vătămate, stare de fapt necontestată. După aproximativ o oră, femeia a găsit scroafa ucisă. Femeia a sunat la 112.
La faţa locului s-a deplasat poliţistul din sat care a a constatat că în spatele grădinii, la graniţa dintre cele două gospodării, se afla o porcină, de aproximativ 120 kg, tăiată pe spate, cu o plagă sângerândă, ”Era gestantă, se vedea cum mişcă puii de porc în burta femelei, prin mişcări necontrolate ale burţii, conform procesului verbal”, au menţionat anchetatorii.
Instanţa a reţinut că, în cauză, s-a constatat o infracţiune flagrantă, fiind descoperită imediat după săvârşire.
”Cu toate acestea, în mod inexplicabil, conform procesului verbal de sesizare, cercetarea la faţa locului a fost instrumentată cu o procedură minimală, fără fotografierea şi ridicarea în vederea expertizei a corpului delict, fără fixarea urmelor şi a mijloacelor materiale de probă, a produsului infracţiunii care exista în materialitatea sa, animalul porc fiind ulterior tranşat de persoana vătămată şi dat altor animale, conform propriilor declaraţii, fiind încălcate astfel regulile procedurale specifice reglementate de dispoziţiile art. 293 alin.4 Cod procedură civilă. Astfel, procesul verbal de constatare la faţa locului nu conţine fotografii cu produsul infracţiunii, nefiind suficientă constatarea ex propri is sensibus a agentului de poliţie, că a existat un animal mort, tăiat pe spate, cu o leziune ce părea a fi prin tăiere, de o dimensiune incertă; la faţa locului nu s-a căutat corpul delict, agentul vulnerant. S-a considerat ca fiind generatoare de efecte juridice, la data de 23.02.2016 simpla afirmaţie a persoanei vătămate, care susţinea că animalul a fost tăiat cu o secure pe spate”, se menţionează în hotărârea Judecătoriei Bârlad.
Potrivit judecătorului care a realizat cercetarea judecătorească în acest dosar, procedeul de cercetare la faţa locului a fost instrumentat în mod viciat, în mod special prin raportare la regula prevăzută de art. 195 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, deoarece nu a urmărit o studiere amânunţită a situaţiei locului, a urmelor materiale, nu au fost examinate nici un fel de obiecte, nu au fost ridicate nici un fel de urme sau de obiecte, nu s-a fixat poziţia sau starea vreunui mijloc material de probă, astfel încât să fie redate cu precizie şi pe cât posibil cu dimensiunile respective.
”În realitate, procedeul probator de cercetare la faţa locului s-a rezumat la o administrare parţială a probei cu declaraţia persoanei vătămate, anterior începerii urmării penale in rem, deşi specificul acestui procedeu este de a fixa urmele infracţiunii şi nu a de a modifica cronologia etapelor procedurale specifice fazei de urmărire penală”, a subliniat instanţa.
Un martor audiat în timpul urmăririi penale, a declarat că la văzut pe bărbatul de 40 de ani a mers cu toporul şi de peste gard a lovit o singură dată cu tăişul scroafa care a mai mers câţiva metri şi a decedat.
Greşeli investigative de amatori
Instanţa a constatat că au existat indicii clare referitoare la existenţa şi folosirea unei arme albe de către inculpat, însă această armă a rămas neidentificată , nereprezentând un obiectiv al cercetării ulterioare, în faza de urmărire penală, nefiind realizată nicio reconstituire la faţa locului.
”În faza de judecată se cercetează o ucidere fără un cadavru, fără nici o urmă materială a existenţei unui astfel de produs al infracţiunii, fără act constator al decesului , fără necropsie deci fără stabilirea mai presus de un dubiu rezonabil a cauzei morţii şi fără prezentarea corpului delict- secure sau alt corp tăietor, fără o cercetare utilă la faţa locului , doar pe baza declaraţiilor unor persoane (persoană vătămată, martori indirecţi) . Instanţa constată o stare de fapt relevată în mod echivoc şi lacunar de un ansamblul probator instabil, ce conţine numai declaraţii, incapabil să depăşească standardul de probaţiune de la nivelul inferior al bănuielii rezonabile până la nivelul superior al certitudinii mai presus de orice dubiu rezonabil, absolut necesar pronunţării unei soluţii de condamnare”, a completat judecătorul de caz.
Deşi imediat după uciderea animalului, la faţa locului a fost chemat un medic veterinar, acesta a fost audiat de anchetatori abia după un an, iar concluziile acestuia au fost consemnate în cuprinsul unei declaraţii olografe şi nu în conţinutului unui act oficial emis de o autoritate medicală competentă să concluzioneze într-un mijloc de probă ştiinţific.
În opinia instanţei de judecată, simpla declarare a faptului că tăietura era efectuată cu un obiect de tip topor, că animalul prezenta o tăietură cu margini regulate nu este lămuritoare, este generală, şi constatată empiric, nu se bazează pe o examinare ştiinţifică efectuată în baza unei sesizări oficiale şi nu poate sta la baza pronunţării unei soluţii de condamnare. Medicul a acceptat şi a validat ca fiind reală informaţia prezentată de persoana vătămată care a afirmat că animalul a fost omorât de vecinul său.
Inculpatul acuzat de ucidere, achitat
În faţa unor astfel de erori investigative, Judecătoria Bârlad a dispus achitarea inculpatului, reţinând ”persistenţa unui puternic dubiu, cu privire la legătura de cauzalitate dintre acţiunea ce reprezintă elementul material al uciderii şi decesul animalului porc gestant cu 12 pui nenăscuţi, deşi trebuie demonstrat mai presus de orice dubiu rezonabil”.
”Instanţa constată că în lipsa unui act constatator al decesului şi a unei concluzii medicale de specialitate care să releve ştiinţific, în mod clar, care este cauza decesului animalului, nu se poate presupune că decesul a fost cauzat numai de tăietura văzută de persoana vătămată, de agentul de poliţie sosit la faţa locului şi de medicul veterinar care nu a emis nici un act oficial. Ansamblul probator relevă un cumul de factori insuficient stabilizaţi probator, incluzând starea de travaliu a animalului ce a necesitat supraveghere specială din partea persoanei vătămate care afirmă că a păzit în acea zi scroafa să nu o mănânce câinii şi să vină doamna doctor”, a conchis judecătorul de caz.
Soluţia instanţei a fost contestată atât de persoana vătămată, obligată să achite cheltuielile de judecată pentru inculpat, cât şi de procurori.
Se încarcă comentariile...
