Satul unde se croiesc modele de costume populare seculare. Proiectul îi aparţine unui învăţător pensionar
0
Modelele de pe iile, ilicele şi fustele pe picior pe care le purtau moldovencele de pe Valea Tutovei cu sute de ani în urmă fac parte din noile costume populare confecţionate de artizani voluntari. Proiectul aparţine unui învăţător pensionar din Pogoneşti, judeţul Vaslui, Andrei Dumitru (70 de ani), care a salvat tradiţiile străvechi uitate de noua generaţie
Ideea de a păstra tezaurul folcloric al zonei de sud a judeţului Vaslui, din Valea Tutovei, s-a născut în urmă cu aproape jumătate de secol în inima unui tânăr învăţător aflat la început de drum. Acum, Andrei Dumitru (70 de ani) a devenit pentru localnici un veritabil Domn Trandafir, dascălul blajin şi înţelept cu ţinută demnă care îi atrage pe săteni alături de el prin puterea exemplului. A reuşit după zeci de ani de eforturi să pună bazele unui atelier unde sunt confecţionate costume populare identice cu cele purtate în urmă cu peste 100 de ani în Valea Tutovei.
Oamenii care refuză televizorul
În comuna Pogoneşti, aflată la 20 de kilometri de cel mai apropiat oraş, Bârlad, s-a creat un nucleu de artizani, majoritatea născuţi în această localitate, care se încăpăţânează să păstreze tradiţiile şi chiar să adopte un stil de viaţă apropiat de cel al străbunilor. Sunt oameni care refuză să-şi ia televizor deşi au electrocasnice de tot felul care le uşurează munca, coc plăcinte la rola încinsă cu coceni deşi au aragaz, pentru că aşa e gustul mai bun, şi fac costume populare folosind un război secular şi o maşină de brodat modernă.
Vechea localitate răzăşească se deosebeşte de alte sate vasluiene. Şi aici oamenii sunt săraci, dar hărnicia şi bunul-simţ specifice moldovenilor se găsesc la orice pas.
„Când m-am căsătorit şi ne-am făcut casă, am stabilit cu soţia ca o parte din ea să o amenajăm ca muzeu. Am reuşit, înainte ca ea să moară, să inaugurăm «Casa Răzeşului», construită după modelul caselor specifice zonei în urmă cu 100 de ani. E formată din odaie, tindă şi chiler. În chiler (n.r. – încăpere cu destinaţie de depozit aflată în spatele casei) am amenajat atelierul unde confecţionăm costume populare după modele seculare. Soţia a fost moaşă şi a intrat în multe case. Aşa am identificat unde sunt păstrate aceste minunăţii“, a explicat învăţătorul Andrei Dumitru.
„Casa Răzeşului“ s-a născut după o vizită la Muzeul Naţional al Satului din Bucureşti. Interiorul este decorat cu obiecte culese de la localnici. Multe dintre ele zăceau aruncate prin anexele bătrânilor fără să le mai acorde cineva vreo atenţie. Ii vechi de peste 100 de ani, pestelci, adică fuste din două bucăţi, şi brâie, unelte casnice şi alte obiecte aflate în casele moldovenilor de la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX au fost expuse în muzeul satului pus la punct de familia Dumitru, unicat la nivelul judeţului. „Casa Răzeşului“ a fost inaugurată în 2005, fiind nou construită, dar pentru ridicarea ei au fost folosite aceleaşi materiale ca pe vremuri: lut, furci şi lemn. Sătenii au strâns materialele înţelegând rostul acestui muzeu sătesc şi abia apoi au contribuit şi autorităţile locale alocând bani şi forţă de muncă din rândul beneficiarilor de ajutor social.
Broderii vechi, la maşină ultramodernă
În chilerul „Casei Răzeşului“ din Pogoneşti au fost confecţionate în ultimii ani zeci de costume populare autentice. Fustele pe picior şi pestelcile sunt ţesute din lână la un război secular, la fel şi brâiele. Iile păstrează broderiile şi croiala originală, iar ilicele sunt brodate pe catifea neagră, întocmai cum arată unul dintre cele mai vechi obiecte de vestimentaţie din muzeu, vechi de peste 120 de ani.
Maria Crăciun (54 de ani) este singura ţesătoare. Ea face fustele pe picior, pestelcile şi traistele tradiţionale păstrând culorile şi modelele vechi. Maricica Vornicu (41 de ani) şi Maricica Moisă (47 de ani) confecţionează iile sub îndrumarea Elenei Timofte (60 de ani), sora învăţătorului. Aceasta din urmă a fost confecţioneră toată viaţa şi experienţa căpătată într-o fabrică de profil o foloseşte pentru a croi şi folosi maşina de brodat. Totul se face manual, mai puţin broderia.
„Am reconstituit modelele de pe ii şi ilice, le trimitem la Bucureşti la un nepot care face program pe calculator, ne trimite progrămelul pe stick şi broderia iese identică. Restul cusăturilor sunt la mână. Pânza pentru ii, asemănătoare cu cea folosită de străbunicile noastre, o cumpărăm din depozite pentru că nu se mai cultivă in şi cânepă“, explică Elena Timofte.
Un costum tradiţional costă 300 de lei
Costumele populare sunt realizate prin voluntariat şi sunt făcute doar la comandă. Ansamblurile folclorice pentru copii şi adulţi din comună şi satele învecinate sunt îmbrăcate de ele şi preţul cerut acoperă cheltuielile pentru achiziţia de materiale şi pentru întreţinerea „Casei Răzeşului“. Un costum complet (ie, ilic şi fustă sau pantaloni) pentru copii costă 160 de lei, iar unul pentru adulţi – 300 de lei.
„Facem totul din plăcere. Înainte nu ne dădeam seama, nu puneam preţ pe aceste obiecte. Domnul Trandafir, cum îi zicem noi, ne-a învăţat să preţuim tradiţiile noastre, de la costumele populare la preparatele specifice zonei: şunca afumată, plăcintele la cuptor, ţuica şi vinul“, spune Maricica Crăciun. ;
Colinde de Paşte unice în ţară
„Casa Răzeşului“ şi activitatea de conservare a tradiţiilor populare din Pogoneşti se desfăşoară în cadrul Asociaţiei „Tinere vlăstare 2000“, fondată de învăţătorul pensionar Andrei Dumitru. Prin intermediul acesteia, dascălul a accesat mai multe proiecte finanţate de Consiliul Judeţean, Direcţia pentru tineret şi sport şi Direcţia judeţeană pentru cultură Vaslui. În 2002 a fost imprimată la Electrecord caseta „Leroila“ care cuprinde şapte colinde de Paşte, unice în ţară, care ulterior au fost incluse în fondul UNESCO. În 2009 a fost reconstituită o nuntă tradiţională, sătenii fiind actori, la care au fost repuse în scenă toate obiceiurile demult apuse. Învăţătorul Andrei Dumitru face parte din ansamblul de dansuri şi cântec „Răzeşii de la Pogoneşti“, fiind totodată şi îndrumător. Momentan, Domnul Trandafir din Pogoneşti lucrează pentru realizarea monografiei satului.
Se încarcă comentariile...
