VIDEO Primari vizionari. Edilul de secol XIX care a modernizat Bârladul după model american şi proiecte văzute la Paris
0
Potrivit documentelor istorice, Andrei V. Ionescu a fost primarul cu cinci mandate care a schimbat radical faţa oraşului în a doua jumătate a secolului XIX. Printre multele modernizări, a pavat uliţele şi străzile bătrânului târg întrucât “gloeria era nemaipomenit de mare”.
Bârladul de altădată, surprins în vederi şi imagini de la începutul secolului XX, îi încântă şi îi umple de nostalgie pe actualii locatari ai Berladului sau Terrei Berladensis, cum i se spunea oraşului odinioară.
O bună parte din modernizarea târgului de la acea vreme se datorează unui primar vizionar, Andrei V. Ionescu, care a pavat străzile pline de noroaie, a realizat iluminatul public cu gaz lampant, a înfiinţat şcoli publice, a modernizat Grădina Publică, a ajutat la ridicare primului spital, a ridicat podeţe din lemn după model american, a construit actualul cimitir Eternitatea după model luat de la Paris.
Andrei V. Ionescu, născut la 1840, este cel mai longevin primar pe care l-a avut Bârladul, fiind singurul edil cu cinci mandate (1861-1888). A fost membru PNL, a avut sprijinul guvernelor şi în această calitate a primit prin vot două mandate de deputat. Nu a rămas nicio fotografie cu el, însă, au rămas memoriile lui care au apărut în volumul 5 din “Documente bârlădene” de la 1926, carte scrisă de episcopul Iacov Antonovici.
A fost un om politic progresiv, unul din făuritorii Unirii Principatelor. A aparţinut păturii mijlocii şi, cu ajutorul lui Alexandru Ioan Cuza, pe atunci pârcălab de Galaţi, a primit “Patenta” (a fost făcut cetăţean englez) şi în acest fel a reuşit să ţină corepondenţa unionistă şi alte documente interzise care ajungeau la Bârlad.
Ca primar, Andrei V. Ionescu a realizat podurile din lemn după model american. Printre acestea s-a enumerat şi Podul Pescăriei care a fost desfiinţat în urmă cu 35 de ani. Zona unde a fost acel pod este cunoscută şi astăzi sub acelaşi nume.
Acelaşi primar a realizat iluminatul stradal public cu gaz lampant, numărul felinarelor (fanărelor, cum a notat edilul în memoriile sale) ajungând la 500.
Împreună cu prefecţii Bârladului Constantin Costachi şi Gheorghe Lambrino (cumnatul lui Cuza) s-a ocupat de înfiinţarea şcolilor de băieţi şi fete din oraş. Mai mult, l-a determinat pe Costache Robu să dea bani şi teren pentru a se construi localul unei şcoli de fete în cartierul Podeni, cel mai vechi cartier al Bârladului. Şcoala a purtat numele Costache Robu şi a existat până acum 35 de ani pe actuala stradă Diomitrie Cantemir.
La acea vreme, şcolile funcţionau în chiliile bisericilor (la Bârlad era folosită chilia bisericii Vovidenii).
“La 1865 s-au început şi înfrumuseţarea Grădinii Publice, construind bănci de fier, fanăre de iluminat care nu erau; aranjând drumurile într-un mod sistematic; căci am tăiat multă pădure din ea; numai ca să o aranjeze căt s-au putut mai bine; atuncea am construit Pavilionul cel mare ca în caz de ploaie vizitatorii grădinei să aibă unde a se adăposti; atuncea am construit sere pentru păstrarea florilor tropicale, prevăzându-le cu cuptoare care le încălzeau; atuncea am adus apă construind un bazin, unde azi este aşezat bustul lui George D. Palade; ceva ce te revoltă că în loc de apă ce are nevoie grădina, să se puie un monument; nimic mai greşit decât aceasta, căci în oraş sunt destule pieţe publice unde ar fi stat mai bine şi unde era mult mai admirat de numerosul public, ce furnică pe acolo”, memoriile lui Andrei V. Ionescu.
Tot primarul Andrei V. Ionescu a acţionat pentru înfiinţarea primului spital din oraş. Moşierii de la acea vreme au donat bani şi terenuri pentru a fi ridicat spitalul “Bârladul şi Elena Beldiman”. Vizionarul edil s-a ocupat şi de igienizarea oraşului, care lăsa mult de dorit la acea vreme, făcând controale în pieţe, cârciumi şi magazine. Chiar a apărut pe timpul său şi primul manual de igienă scris de Constantin Codrescu, primul director al spitalului bârlădean.
O altă problemă abordată a fost pavarea străzilor şi a uliţelor din oraş. Aşa cum relatează acelaşi edil, Andrei V. Ionescu, într-un memoriu din 1861, în centru “gloderia era nemaipomenit de mare, astfel că în dosul Hotelului Grandes s-a înecat un cal şi altul vizavi de Leizer Kafman pe strada Principală”. A propus “paveluirea oraşului cu piatră de Putna”. Lucrarea a costat 12.000 de galbeni şi a pus biruri pentru că municipiul nu dispunea decât de 4.000 de galbeni.
Cimitirul Eternitatea este tot o realizare a primarului Andrei V. Ionescu. Întrucât cimitirul vechi, din zona Gării, era insuficient, a mai făcut unul în actual cartier Deal, după modelul unui celebru cimitir văzut la Paris.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
