Podul de şpăgi de peste Prut. Reţeta frăţească de împărţire a mitei între vameşii români şi cei basarabeni
0O acţiune comună a procurorilor anticorupţie din România şi din Republica Moldova a dus, ieri, la un adevărat cutremur în vămile Albiţa (Vaslui) şi Leuşeni (Basarabia): 23 de vameşi şi poliţişti de frontieră români au fost puşi sub învinuire, iar alţi 32 de basarabeni au fost arestaţi. Toţi sunt acuzaţi că ar fi pus la punct o reţea frăţească de împărţire a şpăgii.
Oamenii legii din România şi Basarabia au descins, marţi-dimineaţă, în vămile de pe cele două maluri ale Prutului, Albiţa şi Leuşeni. Anchetatorii, care îi vânau pe vameşi şi pe poliţiştii de frontieră români şi moldoveni încă din luna mai, au aşteptat, ieri, ca primul dintre aceştia să ia şpagă, pentru a demara acţiunea în forţă.
La ora 6.30, un vameş basarabean de la Leuşeni a dat startul reţinerilor şi ale peste 100 de percheziţii, în cele două puncte de trecere a frontierei, dar şi în maşinile, în birourile şi în casele tuturor celor filaţi. Practic, vameşul care a căzut în plasa anchetatorilor luase şpaga de la un ofiţer sub acoperire, deghizat în şoferul unei camionete încărcate cu diverse mărfuri.
Pentru mai multe ore, ambele vămi au fost închise, tranzitul înspre ţara vecină reluându-se în jurul orei 11.00, după ce anchetatorii români au plecat cu trei dube pline cu învinuiţi şi martori înspre sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vaslui. După audierile de ieri, 19 vameşi români şi patru poliţişti de frontieră au fost puşi sub învinuire, iar peste Prut au ajuns în arestul Poliţiei 32 de angajaţi ai Vămii leuşeni.
Foto
„Oferta” vameşilor pentru şoferi
Conform anchetatorilor basarabeni, numai la angajaţii Vămii Leuşeni valoarea şpăgilor găsite, ieri, depăşeşte câteva zeci de mii de euro. Aceştia explică şi modul „frăţesc” de împărţire a banilor, pe care angajaţii de la frontieră îl stabiliseră de comun acord.
„Şoferii plăteau dijma atât vameşilor de la postul românesc Albiţa, cât şi celor de la Leuşeni, pentru un singur transport. Câteodată, angajaţii moldoveni şi cei români percepeau această dijmă alternativ, de la un transport la altul. În funcţie de cât de importantă era marfa sau de cât de încărcat era vehiculul, şoferii plăteau până la 200-300 de euro“, a precizat procurorul anticorupţie Eduard Harunjen, din Republica Moldova.
Acesta mai susţine că, pentru mita primită, vameşii aveau o ofertă specială: le „ofereau“ şoferilor opţiunea de a rezolva rapid toate formalităţile vamale, pe baza unor declaraţii pe propria răspundere, în locul unei proceduri mai drastice care ar fi implicat scoaterea şi inventarierea tuturor mărfurilor din camionetă, precum şi dezasamblarea vehiculului.
Fosta şefă a Vămii Iaşi, printre suspecţi
Printre persoanele puse sub învinuire se numără şi inspectorul vamal Magdalena Maria Coşniţă, de la Vama Albiţa. Vasluianca este, potrivit declaraţiei sale de avere, soţia unui poliţist de frontieră din judeţul Galaţi, Alin Coşniţă, prieten apropiat şi cumătru cu deputatul de Bârlad Adrian Solomon, unul dintre cei mai controversaţi parlamentari PSD din judeţul Vaslui.
Un alt personaj notoriu săltat de procurori este cel al şefei de tură de la Vama Albiţa, Cristina Gânju, fosta şefă a Direcţiei Vamale din Iaşi şi fostă şefă de birou la Vama Sculeni (judeţul Iaşi). Potrivit unor surse juridice, Gânju ar fi fost transportată la Iaşi, la primele ore ale dimineţii, pentru a putea participa la percheziţiile pe care anchetatorii le-au efectuat la casă sa. Aceleaşi surse spun că fosta şefă a Vămii Iaşi ar fi solicitat în mod special să participe la descinderile de la Iaşi întrucât în casă locuieşte mama sa, bolnavă de inimă, fiindu-i teamă că o eventuală intrare în forţă a “mascaţilor” i-ar putea provoca acesteia un atac de cord.
Contactaţi de “Adevărul”, reprezentanţii Direcţiei Vamale din Iaşi nu au dorit să comenteze acţiunea anchetatorilor până la finalizarea cercetărilor. Pe lângă apropiata deputatului Solomon şi fosta şefă a Vămii din Iaşi, la audieri, în calitate de învinuiţi sau martori, au mai participat, ieri, Doru Rudeanu, Cornelia Nane, Benedict Sasu, Lucian Lăcătuşu, Bebi Iordache, Fănel Ciobanu, Lucian Matei Costică Olteanu şi Sandu Giugaru. Mai mulţi dintre aceştia au mai avut, în trecut, probleme cu legea. Bebi Iordache, de pildă, a fost arestat la începutul anilor 2000 pentru trafic de alcool.
„O anchetă perfectă”
Ancheta, condusă de procurorul Emilian Eva, de la DNA Iaşi, este catalogată de avocaţii contactaţi de „Adevărul” ca fiind una „perfectă”. Astfel, la dosar ar exista înregistrări video care demonstrează fără doar şi poate implicarea vameşilor români în faptele de corupţie, ancheta fiind începută din mai. Tot de atunci, un investigator sub acoperire a fost infiltrat în Vama Albiţa pentru obţinerea de informaţii. În cursul zilei de astăzi se aşteaptă ca procurorii să propună arestarea preventivă în cazul mai multor vameşi. Potrivit DNA, învinuiţii ar fi comis faptele în perioada mai - octombrie 2013.
Mită dosită în podul vămii
În timp ce anchetatorii români au fost foarte rezervaţi în declaraţii, procurorii anticorupţie de peste Prut au oferit detalii picante de la descinderi. Oamenii legii din Basarabia au precizat că, în timpul percheziţiilor, au găsit şpagă ascunsă în plafoanele false Vămii Leuşeni, printre dosare sau în coşurile de gunoi. „Am găsit zeci de mii de euro, dolari şi alte valute la angajaţii basarabeni. Acţiunile de urmărire penală vor fi finalizate în cel mai scurt timp. Urmează ca procurorii să se expună în maxim 72 de ore asupra vinovăţiei persoanelor“, a precizat Bogdan Zumbreanu, şeful în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie din Republica Moldova.
Învinuiţii pretindeau şi primeau între 20 lei şi 50 euro, în schimb efectuând controale vamale formale. Comunicat DNA
Corupţia din vămi, un fiasco al justiţiei
În februarie 2011, zeci de poliţişti de frontieră de la Vama Albiţa erau săltaţi de anchetatori şi duşi cu elicopterele la Bucureşti, într-unul dintre cele mai ample dosare de corupţie din Moldovea, ca urmare a unui denunţ făcut de chiar de şeful Poliţiei de Frontieră Vaslui. Lentoarea justiţiei şi încâlcelile legislative aveau să transforme dosarul „Albiţa I” într-un adevărat fiasco. Deşi ancheta este finalizată din aprilie 2011, procesul a început abia la finele anului trecut, după ce judecătorii de la trei instanţe s-au contrazis succesiv cu privire la cine ar trebui să soluţioneze cauza.
Iniţial, dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Iaşi, după care a fost declinat către Tribunalul Vaslui. Magistraţii vasluieni au luat aceeaşi decizie, înaintând dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a României. În primăvara anului trecut, cauza a fost trimisă înapoi la Iaşi, pentru ca judecătorii de aici să ia decizia de a-l restitui la Parchet, cerând refacerea materialului de urmărire penală de către DNA.
Procurorii au intentat, însă, recurs, admis de ÎCCJ, iar dosarul a ajuns înapoi la Curtea de Apel Iaşi. În decembrie 2012, a început, într-un sfârşit, judecata. Cei 47 de poliţişti de frontieră, eliberaţi, între timp, din arest, au lovit şi ei împotriva justiţiei, schimbându-şi radical declaraţiile date în faţa procurorilor. Inculpaţii le-au mărturisit în masă judecătorilor că nu îşi mai recunosc faptele şi că, în faţa procurorilor, ar fi dat declaraţii sub presiune. Următorul termen din procesul „Albiţa I” va fi pe 15 noiembrie.
300 de vameşi, în faţa magistraţilor
Tot la începutul anului 2011, imediat după dosarul „Albiţa I”, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie au descins în mai multe vămi din ţară şi, în urma anchetelor, aproape 300 de vameşi şi poliţişti de frontieră au ajuns în faţa magistraţilor. Atunci, oamenii legii au scotocit fiecare colţ din punctele de frontieră de la Moraviţa I şi II, Siret, Albiţa şi Naidăş, iar toţi angajaţii au fost aduşi în Bucureşti, pentru audieri.
În peste 40 de ore, 276 de lucrători vamali şi poliţişti de frontier din ţară au fost acuzaţi de luare de mită, mulţi fiind arestaţi. Aceştia au fost acuzaţi că ar fi primit sute de mii de lei şi euro. Procurorii au împărţit cazul în cinci dosare, trimise la trei Curţi de Apel: în Suceava, Iaşi şi Timişoara.
În total, după doi ani şi jumătate, doar 23 de persoane au fost condamnate, dintre care doar 13 definitiv, însă cu suspendare. Tot anul acesta, a mai existat o pronunţare de condamnare definitivă în dosarul „Lotul din Ploieşti”. Cei 13 vameşi inculpaţi au fost trimişi în judecată de procurorii DNA în urmă cu aproape şapte ani. Pe 27 mai 2013, 13 inculpaţi, toţi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Ploieşti, au primit pedepse de câte 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru luare de mită. În acelaşi dosar, alţi doi angajaţi ai vămii au fost condamnaţi la 2 ani şi jumătate şi respectiv un an şi jumătate tot cu suspendare pentru luare de mită.
În cazul lotului de vameşi din Otopeni, trimis în judecată în 2007, cei 21 de vameşi judecaţi în acest dosar au fost condamnaţi pe fond. „În cazul acestora, procesul se află în stadiul de recurs“, susţin surse din cadrul DNA.
Pe aceeaşi temă
Procesul şpăgilor de la vama Moraviţa începe după mai bine de un an de la descinderile cu elicoptere
UPDATE Şeful Vămii Călăraşi, scos din casă de mascaţi. Ion Voicu, dus la birou pentru percheziţii
Contrabanda cu ţigări le dă bătăi de cap poliţiştilor din Caraş-Severin
Se încarcă comentariile...
