O fetiţă fără mâini şi fără picioare, abandonată la naştere, merge la şcoală alături de colegi fără dizabilităţi. Cazul reprezintă o premieră în judeţul Vaslui

Delia Ayana, o fetiţă fără mâini şi fără picioare abandonată de mama la naştere, în 2011, este de luni, 10 septembrie, elevă în clasa pregătitoare într-o şcoală din Bârlad. Alături de ea, alte două fetiţe cu dizabilităţi au fost incluse în învăţământul de masă, fiind colege în aceeaşi clasă.

Povestea Deliei, fetiţa născută în urmă cu şapte ani la Maternitatea din Huşi şi abandonată de mamă la scurt timp după naştere, a impresionat opinia publică din România, dar şi de peste hotare.

Deşi părinţii biologici au abandonat-o, speriaţi de malformaţiile cu care s-a născut, Delia a avut parte de multă atenţie şi dragoste din partea specialiştilor complexului din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului unde creşte alături de alţi copii cu probleme. Au sprijinit-o în toţi aceşti ani, fetiţa fiind inclusă în îmvăţântul preşcolar, iar de ieri este elevă. 

Delia a fost inclusă într-o clasă obişnuită a Şcolii ”Manolache Costache Epureanu” Bârlad. Alături de ea, alte două fetiţe cu dizabilităţi, una provenind din sistemul instituţionalizată, cealaltă dintr-o familie, vor învăţa alături de ceilalţi copii. Şansa celor trei fetiţe a fost să fie acceptate de o învăţătoare iubitoare şi dedicată, un cadru didactic cu experienţă în activităţile cu copii cu dizabilităţi, fiind voluntar într-o asociaţiei care se ocupă ce copii cu handicap sever.

Prima zi de şcoală din viaţa Deliei a fost una cu o încărcătură emoţională pentru toţi cei prezenţi la festivitatea de deschidere a anului şcolar. La eveniment a fost prezent şi inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, prof. Gabriela Plăcintă, la rându-i titular la Şcoala ”Manolache Costache Epureanu” Bârlad. 

Mesajul oficialului ISJ s-a axat pe încurajarea integrării copiilor cu dizabilităţi în învăţământul de masă. Gabriela Plăcintă a precizat că, pentru buna desfăşurare a activităţii, elevii de la clasa Deliei vor beneficia de serviciile unui psiholog. De asemenea, un profesor de spijin şi un logoped asigură servicii de specialitate copiilor cu probleme. 

Delia, alături de colegii de clasă

Şcoala ”Costache Epureanu” din Bârlad are o bună tradiţie de a primi copii cu dizabilităţi, uşoare sau severe. Aici în şcoală învaţă copii cu autism sau  diagnosticaţi cu sindrom Down. Copii şcolii sunt educaţi în a manifesta toleranţă şi empatie faţă de colegii lor cu dizabilităţi.

Includerea Deliei în învăţământul de masă reprezintă o premieră, pe plan local, fiind primul copil cu dizabilităţi severe, fără membre, inclus în învăţământul de stat obişnuit.

”Atât conducerea şcolii, cât şi toate cadrele didactice ale şcolii, primesc cu emoţie acest copil. Se vor strădui să-i ofere tot ce poate oferi şcoala mai bun: educaţie şi mai ales un spirit de toleranţă şi empatie faţă de acest copil şi de toţi ceilali asemenea lui. Am încredere că ea se va încadra foarte bine în colectivul de elevi şi în şcoala aceasta primitoare pentru că ştiu că şi copiii au fost educaţi în acest sens în toate celelalte clase.  Toate şcolile ar trebui să fie prietenoase în privinţa copiilor cu diazbilităţi. Eu cred că dacă noi toţi, toţi dascălii, facem eforturi pentru a include aceşti copii în şcolile de masă, întreaga comunitate are de câştigat. Vreau să transmit mesajul de a fi alături de familiile, de părinţii care au astfel de copii, pentru că nu este uşor să creşti un astfel de copil. Toţi trebuie să punem umărul ca aceşti copii să se dezvolte armonios”, a precizat Gabriela Plăcintă, inspectorul general al ISJ Vaslui.

Delia pe când era bebeluş

Trăieşte într-un centru al Protecţiei Copilului

Povestea Deliei-Ayana a fost intens mediatizată în 2011, când a fost abandonată de mamă la Maternitatea din Huşi. Cazul ei a trecut graniţele ţării şi oameni din toate colţurile lumii s-au oferit să-i trimită ajutoare, să indice doctori potriviţi care să o ajute sau chiar să o adopte. Delia a rămas însă la complexul destinat persoanelor cu handicap din Bârlad. 

Fetiţa are un caracter puternic şi îi place să fie lider, să fie în centrul atenţiei. Când era bebeluş, atunci când îşi dorea să ajungă undeva se rostogolea şi se târa până atingea la ţintă.  

„Sunt optimistă şi cred că Delia îşi va găsi o familie care să o iubească mai mult decât noi. Este un copil cu voinţă, vrea să se impună, să fie lider, să domine prin frumuseţe şi inteligenţă”, a povestit, pentru Adevărul, Georgeta Iosup, manager de caz şi asistent social.

Copila fără mâini şi picioare a fost dusă la tot felul de specialişti. Iniţial, au recomandat să fie evaluată în vederea protezării la vârsta de doi ani pentru a se stabili dacă cioturile pe care le are în loc de mânuţe şi picioare pot fi folosite, dacă comenzile de la creier sunt transmise către membre. După împlinirea vârstei de doi ani, ortopezii de la Spitalul “Sfânta Maria” Iaşi au recomandat să fie amânată protezarea pentru a nu împiedica creşterea bonturilor. Oricum protezele ar fi trebuit schimbate periodic, funcţie de ritmul de creştere.