Mărturia emoţionantă a unui cunoscut fotograf, confirmat COVID-19 alături de soţie şi copil: „Am impresia că trăiesc un coşmar din care urmează să mă trezesc“

Mărturia emoţionantă a unui cunoscut fotograf, confirmat COVID-19 alături de soţie şi copil: „Am impresia că
trăiesc un coşmar din care urmează să mă trezesc“

Un cunoscut fotograf din Vaslui, diagnosticat împreună cu familia sa, cu COVID-19, a ales să facă publică experienţa sa, pentru a trage un semnal de alarmă asupra pericolelor la care se expun cei care nu cred în existenţa virusului SARS-CoV-2.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bogdan este unul dintre cei mai apreciaţi fotografi din Vaslui, iar vestea că el, alături de soţie şi copil, au fost  diagnosticaţi cu COVID-19 a stârnit multă emoţie în rândul opiniei publice, după ce tânărul a ales să facă publică experienţa lor.

Într-o amplă postare pe Facebook, el vorbeşte despre suferinţa sa, despre starea de rău care a culminat până la stări de leşin, despre realitatea văzută din spatele uşilor de spital. O altfel de realitate, mărturiseşte el, din care toţi ar trebui să învăţăm. Să învăţăm se ne protejăm pe noi şi pe cei din jurul nostru.

Îşi doreşte ca oamenii să nu îi privească ”ca pe nişte ciumaţi”, atunci când vor părăsi spitalul. Pentru că asta se întâmplă cu mulţi pacienţi când ajung acasă, deşi sunt negativi.

Redăm mesajul postat pe Facebook:

„Sunt în spital, confirmat pozitiv. Nici nu era nevoie să mă testez, mi-am dat seama după simptome: transpiraţie abundenta, temperatură, dureri de genunchi şi de spate groaznice.

Este doar povestea mea pe care-o trăiesc aproape de două saptamani. Când ajungi in spital, trăieşti o altă realitate: cadre medicale echipate "din vârful parului pana-n degetele de la picioare". Ii compatimeam: erau transpirati pe faţă, pe corp, mănuşile şi cizmuliţele erau pline cu transpiraţie. Se comporta ca şi cum aş fi copilul lor. Să le dea Dumnezeu sănătate să ducă această lupta fară probleme. Totul este strict supravegheat şi dezinfectat.

În prima săptămână am avut un tratament destul de dur pentru boala, aşa am ajuns să nu mai pot mânca aproape nimic zilnic şi nici măcar apa să beau. Stomacul a fost pus la punct. Doctorul spune că ori e de la boală, ori de la tratament. După ce am terminat cu tratamentul pentru boala, au început stările de ameţeală până aproape de leşin, orice încercăm sa mănânc sau să beau imediat îmi venea sa vărs. Au trecut şi aceste stări. Se apropia ziua de externare, dar a revenit febra, de care nu am reuşit să mai scap, şi durerile de picioare şi spate. S-a început o investigaţie mai amplă cu analize şi CT pentru a se descoperi cauza. Fiind bolnav şi de diabet, pe durata tratamentului s-a început administrare de insulină, ceea ce nu luasem niciodată. Din cauza stresului în loc sa scadă valorile, îmi cresc pe zi ce trece. 

Uneori am impresia că traiesc un coşmar din care urmează să mă trezesc şi să simt că totul e bine. Certitudinea zilei de mâine nu există. Să ne bucuram de prezent!

Am avut noroc de un prieten foarte bun de la Spitalul de Urgenţă Vaslui, care a avut grijă de mine, şi ii mulţumesc din tot sufletul...

Din păcate prin acest coşmar trece şi familia mea, soţia şi copilaşul. Singurul lucru bun a fost ca suntem împreună şi ne este mai uşor, decât sa fi fost singur, şi îl avem şi pe Doamne Doamne aproape de noi, Biserica fiind la doi paşi, e liniştitor ca se aud slujbele...

Asistentele spun ca peste 90% din pacienţi sunt din Vaslui şi restul din Bârlad. Ceva nu funcţionează bine la noi, nu mai exista deloc siguranţă. Spitalul e plin 100 %.

Nu am relatat aceasta experienţă pentru a atrage atenţia sau pentru a fi compătimit. Vă rog să nu mă sunaţi pentru ca nu pot răspunde, sunt ţinut în perfuzii şi monitorizat ceva mai strict acum.  E un semnal de alarmă că virusul exista, nu este o simpla răceală, trebuie să vă protejaţi ca să îi protejaţi şi pe ceilalţi, tratamentul este dureros, chiar si la formele uşoare, virusul suferă mutaţii şi încă sunt foarte multe necunoscute în privinţa lui Sars-CoV- 2.

Protocolul care este acum în vigoare spune ca se face retestare la OPT zile (cam 0% şanse să devii negativ) şi dacă ieşi negativ pleci acasă la 10 zile şi nu mai e nevoie de carantină, iar dacă testul este pozitiv, se stă până la 14 zile de la începerea simptomelor, şi carantina 4 zile. Se spune ca virusul nu mai este contagios după cele 14 zile de spitalizare şi tratament.

Sper sa nu ajungem sa fim priviţi ca nişte "ciumaţi" când vom reveni acasă. Ar trebui ca toată lumea sa fie mai responsabilă, să se protejeze şi să protejeze. Nimeni nu este intangibil.“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: