Mănăstirile unicat din Bucovina, colţul de rai al românilor. Misterele culorilor vii, imposibil de reprodus cu tehnici actuale

Mănăstirile unicat din Bucovina, colţul de rai al românilor. Misterele culorilor vii, imposibil de reprodus cu tehnici actuale

Considerate tezaur al neamului românesc, mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate opere de artă, unice în lume graţie frescelor şi a culorilor vii, al căror pigment nu a putut fi descifrat nici până astăzi de specialişti. Pe seama mănăstirilor bucovinene şi a culorilor vii cu care sunt pictate circulă multe legende populare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Valoarea mănăstirilor Voroneţ, Suceviţa, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Arbore, Probota şi „Sfântul Ioan cel Nou” a fost recunoscută la nivel mondial prin includerea lor în Patromoniul UNESCO. La fel de spectaculoase sunt şi mănăstirile Putna, supranumită „Ierusalimul neamului românesc“, Dragomirna, Bogdana din Rădăuţi sau Râşca. 

„Albastru de Voroneţ“, „verdele de arbore” sau ”roşul de Humor“, culorile în care sunt picatele mănăstirile bucovinele au devenit celebre în întreaga. Cum s-au realizat pigmenţii deosebit de rezistenţi şi apropiaţi nuanţelor naturale, este enigmă pe care specialiştii au încercat să o dezlege, dincolo de legendele şi tainele care învăluie mănăstirile. Culorile care au rezistat sute de ani, sunt, cel puţin deocamdată, imposibil de reprodus.

Ţuica de prune, descoperită în tencuiala de la Voroneţ

Mănăstirea Voroneţ, supranumită „Capela Sixtină a Estului“, este una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Mănăstirea Voroneţ a fost ridicată în anul 1488 de Ştefan cel Mare, în timpul domniei căruia a fost realizată cea mai mare parte a picturii interioare. Petru Rareş este cel care a reuşit să termine pictura exterioară a mănăstirii. Pe exteriorul bisericii de la Voroneţ sunt prezentate semnele zodiacale, zodii pe care de-a lungul timpului biserica le-a respins. Lângă cele 12 zodii, pictorii au aşezat doi îngeri care strâng constelaţii de pe bolta cerească asemeni sulurilor unui pergament. Faţada de vest a mănăstirii impresionează scenă a Judecaţii de Apoi. 

Albastrul de Voroneţ sau albastrul azurit, cum a fost denumit de specialişti, este culoarea care în ultimii ani a ridicat mari probleme restauratorilor. Deşi a fost folosit şi la alte mănăstiri din Bucuvina, albastrul cu care este pictată mănăstirea Voroneţ este unic, având o lumină aparte. Cercetătorii au reuşit să descopere că la baza acestei culori stă azuritul, o piatră albastră care se extrage din mine aflate în China, Franţa sau în Africa. Meşterii de pe vremuri au măcinat foarte fin azuritul pentru a obţine culoarea albastră. Praful fin de azurit a fost amestecat cu o substanţă organică pe care analizele de laborator nu o pot identifica. Datorită acestei substanţe, albastrul de pe zidurile mănăstirii rezistă de sute de ani.

Există o legendă potrivit căreia meşterii care lucrau la pictarea bisericii mănăstirii erau alimentaţi cu butoaie de ţuică de prune, parte din această băutură ajungând în compoziţia culorilor. Studiile de laborator au confirmat faptul că pe tencuiala bisericii Mănăstirii Voroneţ există urme de ţuică. 

Tainele verdelui de Arbore

Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul“ din Arbore a fost construită în anul 1502 de hatmanul Luca Arbore, unul dintre marii boieri din perioada domniei lui Ştefan cel Mare. Pictura exterioară a bisericii este de o rară valoare artistică, însă o parte a frescelor s-au deteriorat ca urmare a faptului că lăcaşul de cult a fost descoperit o lungă perioadă de timp. Pictura murală nu s-a mai păstrat deloc pe peretele nordic şi doar parţial pe absida altarului. Ea s-a păstrat, cu unele deteriorări, pe faţada sudică şi integral pe cea vestică.

Frescele exterioare surprind personajele biblice ci atitudini şi gesturi mai mult pământeşti, decât canonic: Adam arând cu plugul şi pe Eva torcând din fus, pe fondul unui peisaj inspirat de Renaşterea italiană. Şi aici misterul picturii stă în culorile folosite de meşteri. Până în prezent nimeni nu a mai putut reproduce verdele pictat în urmă cu peste 500 de ani.

Verdele de smarald al Suceviţei

Mănăstirea Suceviţa este şi ea picatată cu o nuanţă deosebită de verde de smarald pe care restauratorii nu au reuşit să o reproducă. Totuşi, Suceviţa are una dintre cele mai bine păstrare picturi exterioare dintre bisericile bucovinene. Dacă pe latura de nord este reprezentată „Scara virtuţilor”, fiind impresionantă prin amploarea şi contrastul dintre ordinea îngerilor şi haosul Iadului. Pe restul bisericii au fost pictate vieţile unor sfinţi precum Sfântul Ierarh Nicolae sau Sfântul Mucenic Gheorghe. Interesant este faptul că pe pereţii Mănăstirii Suceviţa şi-au făcut apariţia şi portretele unor mari învăţaţi din Grecia Antică, precum Homer, Sofocle sau Aristotel. Nu se ştiu motivele exacte pentru care aceştia au fost pictaţi pe pereţii bisericii, însă se pare că portretele lor ar fi fost realizate doar în scop educativ.

Roşu de Humor

Mănaăstirea Humor a fost zidită în 1530 şi prezintă o arhitectură deosebită. Aici apar, pentru prima dată în construcţia bisericilor din Bucovina, pridvorul deschis,dar şi încaperea de la etaj numita tainită, care se află deasupra camerei mormintelor.
Biserica Mănăstirii Humor a fost pictată cu fresce, atât la exterior cât şi la interior, la fel ca bisericile Voroneţ, Moldoviţa, Arbore şi Suceviţa. Ceea ce caracterizează în plus întreaga pictură de la Humor este unitatea de tonalitate cromatică, predominând diferitele nuante de roşu. 


Pictura exterioară a fost deteriorată parţial din cauza intemperiilor, peretele nordic fiind cel mai afectată. Din ansamblul iconografic se mai pot doar fragmente din Acatistul Sf. Mucenic Gheorghe, din Arborele lui Iesei, două coloane de filosofi şi chipul stareţului Paisie. Pe peretele de vest este reprezentată Judecata de Apoi.

Frescele de pe faţada sudică şi de pe abside sunt mai bine păstrate. Printre scenele reprezentate aici, întâlnim cele 24 de scene ale Imnului Acatist al Bunei Vestiri, Soborul Fecioarei, Asediul Constantinopolului de către perşi în anul 625, Rugul în flăcări, Viaţa Sfântului Nicolae, precum şi Parabola Fiului Risipitor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările