INTERVIU Şeful IPJ Vaslui: „Nu este nici pe departe judeţul despre care să se spună că este polul infracţiunilor la viaţa sexuală“

Şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Vaslui, comisar-şef Gabriel- Doru Panţiru, vorbeşte într-un interviu pentru „Adevărul“ despre infracţionalitatea din judeţ, despre problemele cu care se confruntă lucrătorii de poliţie, dar şi despre cum a fost afectat sistemul de valul de pensionări.

„Adevărul“: Aţi fost împuternicit şi ulterior aţi fost numit, prin concurs, inspector-şef al IPJ Vaslui după scandalul de corupţie de la Poliţia Rutieră. A fost o atmosferă foarte tensionată după arestările de atunci. Care este atmosfera acum?

Gabriel- Doru Panţiru: Fără discuţie că moralul colegilor a fost puternic zdruncinat după  episodul respectiv. Eu am venit mai târziu, în aprilie 2016, şi deja era împuternicit domnul comisar-şef Mirica. Eram la câteva luni distanţă, se operaseră deja câteva schimbări, domnul Dănilă fusese adus şef aici la Rutieră, lucrurile s-au mai calmat între timp. 

Am mai făcut şi eu câteva modificări de personal. Eu zic că la momentul actual lucrurile sunt aşa cum trebuie să fie. Dar probabil episodul acela nu va fi uitat uşor.

Cum de aţi acceptat să fiţi împuternicit la IPJ Vaslui, să plecaţi de la Iaşi la Vaslui?

Pentru cariera mea înseamnă foarte mult lucrul acesta. Mi s-a propus. În general nu am refuzat nicio propunere. Aşa este în sistemul nostru.

A fost o oportunitate, să înţeleg.

Pentru mine, personal, da.

Câţi angajaţi are în prezent IPJ Vaslui? Procentual, care este diferenţa dintre poliţiştii care ies efectiv în teren şi cei din birouri? Sunt voci care afirmă că Serviciul de Resurse Umane are mai multe funcţii de specialişti, decât un serviciu operativ, precum cel de investigaţii criminale.

Statul de personal are puţin peste 800 de funcţii şi are o încadrare de 80% în momentul de faţă. Percepţia că sunt mai mulţi lucrători în birouri, decât în teren este una falsă, fără suport real. Spre exemplu, la biroul de Resurse Umane sunt zece lucrători. Acestea sunt structuri suport, fără ele nu poate funcţiona Inspectoratul. Serviciul Logistic, Financiarul, Resursele Umane, Cabinetul, acestea sunt structuri fără de care un Inspectorat de Poliţie nu poate funcţiona. 

Resursele umane au trecut printr-o perioadă deosebită. În toată cariera lor cred nu au avut atâta volum de muncă cât au avut anul trecut. Atâtea concursuri şi câte vor mai urma şi acum. Inspectoratul Vaslui a primit cei mai mulţi poliţişti din sursă externă din toată ţara.

Cât de bună este o astfel de solutie, angajarea din sursă externă? Poate fi un tânăr care abia a absolvit liceul un bun poliţist? Sunteţi mulţumit de cei care au promovat concursul?

Până a spune dacă sunt sau nu mulţumit, aş vrea să vorbesc puţin despre ei. Ei sunt bine pregătiţi. Cel puţin în seria a doua au venit colegi foarte bine pregătiţi din punct de vedere al materiei pe care au avut-o de învăţat. Nu putem să le cerem să aibă cunoştinţe câte au şi ceilalţi care vin din şcoli. Dar noi, la Vaslui, nu am stat degeaba. Am anticipat chestia aceasta, am şi făcut un modul de pregătire pentru mai multe luni, ei sunt foarte mulţumiţi că am venit în sprijinul lor. Suntem unicat în ţară cu acest proiect.

În ce constă acest proiect?

Ei, ca oricare om, una văd de afară, iar când intră în sistem lucrurile se văd altfel. Când efectiv lucrezi în sistem, te confrunţi cu tot felul de probleme, care nu sunt scrise în cărţi. Noi am vrut să venim în întâmpinarea lor, să nu-i lăsăm să clacheze, pentru că mulţi dintre ei poate ar fi făcut pasul înapoi sau au avut intenţia de a face pasul înapoi, dar noi nu i-am lăsat: ” Haideţi să vă explicăm”, ”Lucrurile stau aşa”. Te confrunţi cu o speţă, ai în stradă o situaţie, ai în dosar o situaţie, ce trebuie să faci. Încă o dată spun, sunt situaţii care nu sunt scrise în cărţi sau dacă sunt scrise sunt printre rânduri. Experienţa în meseria asta este fără doar şi poate un element foarte important.

În ultimul an, la IPJ Vaslui s-a confruntat cu un val de pensionări, foarte mulţi poliţişti părăsind sistemul. Unde se resimte cel mai mult lipsa de personal?

În primul rând s-a simţit la posturile de poliţie din mediul operativ, pentru că ei sunt cei mai vitregiţi din multe puncte de vedere. Reprezintă şi sursa umană cea mai răspândită din Poliţie. Am rămas la posturi de poliţie, în câteva cazuri, doar cu colegi nou veniţi. Iar acolo trebuie să suplinim, nu-i putem lăsa singuri.

Marea majoritate a încadrărilor din sursă externă s-a dus către zona rurală. Nu putem vorbi de un deficit de personal acolo. Însă luăm în calcul că ei nu au încă experienţa necesară şi atunci este o sarcină în plus şi pentru noi, pentru ceilalţi colegi.

În cazul ofiţerilor, în ce măsură a afectat activitatea Poliţiei, având în vedere că s-a pensionat un număr important de ofiţeri cu experienţă?

Şi agenţii, şi ofiţerii sunt la fel de importanţi. Fiecare cu palierul lui are o gamă de responsabilităţi. Că îţi pleacă un agent sau îţi pleacă un ofiţer, pentru noi durerea este aceeaşi. Pentru că, chiar dacă ei au cumva sarcinile distincte, au rolul lor acolo şi dacă nu îl ai pe om acolo, nu se poate. În ambele situaţii, şi la ofiţeri, şi la agenţi, deficitul se regăseşte în activitate. Pentru că trebuie suplinit de alţi colegi.

În legătură cu în funcţiile de conducere, de ce sunt atât de multe posturi de conducere ocupate prin împuternicire?

În primul rând, au ieşit la pensie foarte multe cadre cu funcţii de conducere. A organiza un concurs nu este atât de simplu, pentru că s-au suprapus cu celelalte concursuri, cele cu angajările din sursă externă. Pe de altă parte, a plecat eşalonul doi, de ofiţeri. Nu prea mai avem oameni cu experienţă pe care să îi promovăm în funcţii de conducere, trebuie să mizăm şi pe experienţa profesională, dar şi pe experienţa umană.

Cum se alege un viitor şef în structurile de Poliţie?

În primul rând, trebuie să fie un bun profesionist, însă trebuie să aibă şi calităţi umane, pentru că a fi manager înseamnă a fi în primul rând om. Poţi să fii cel mai bun profesionist din lumea asta, dar să nu ai calităţi de manager.

Au fost discuţii, potrivit cărora ajung în funcţii de conducere importante poliţişti care nu au absolvit Academia de Poliţie

Aici nu e vorba de academie, ci să îndeplinească condiţiile de studii din fişa postului. Atâta vreme cât sunt recunoscute de Ministerul Educaţiei, nu este o problemă. Nu există nicio reglementare care să spună că ajung şefi numai cei care au absolvit Academia de Poliţie.

Care este serviciul cu cele mai mari probleme din cadrul IPJ în ceea ce priveşte dotările? Mai sunt poliţişti care vin de acasă cu coli de hârtie sau pixuri?

În prezent, nu mai este cazul. A fost o perioadă. Noi ne-am străduit să le asigurăm un minim necesar. Să nu mai ajungem în situaţia de a spune că a avut nevoie de o coală de hârtie şi nu i-a dat-o Inspectoratul. Dar legat de buget, noi suntem un judeţ cu un buget mic, nu ne putem compara cu alte judeţe şi atunci îl împărţim în mai multe direcţii. Trebuie să fim eficienţi în cheltuirea banului.

Există posturi de poliţie fără dotări de bază, fără calculator sau imprimantă?

Nu, pentru că toate posturile de poliţie au fost incluse într-o facilitate Schengen şi au primit staţii de lucru, toate conectate la reţeaua Intrapol. Din punctul acesta de vedere nu avem probleme. Poate mai sunt situaţii când mai cade un calculator, dar situaţia se remediază.
Spuneţi-ne dacă mai există vreo comună din judeţul Vaslui, care să nu aibă niciun poliţist.
În momentul de faţă, nu avem nicio situaţie de acest gen. În general, toate au câte doi poliţişti,

În medie, un poliţist din rural câte dosare soluţionează?

Depinde de la zonă, la zonă. Un anumit număr de dosare este în zona Bârladului, altele sunt la Huşi sau Vaslui.

Câte dosare cu autor neidentificat (AN) figurează în prezent în evidenţele IPJ Vaslui?

Dacă luăm cu tot cu evidenţa pasivă, numărul este destul de mare, peste 9.000.

Care sunt principalele cauze pentru care un dosar rămâne cu AN?

În primul rând nu există probatoriu. Poliţistul nu reuşeşte din motive obiective şi subiective să adune probatoriul într-un dosar. Câteodată poliţiştii cunosc autorul, cunosc circumstanţele producerii faptelor dar pentru judecător, pentru a trimite dosarul în instanţă, ai nevoie de probe solide.

Timpul mediu de soluţionare al unui dosar, care este?

În principiu, ţinta este să nu fie mai vechi de un an de zile. Nu aş putea să vă spun câte dosare depăşesc acest termen. Pentru că au ieşit foarte mulţi colegi la pensie, au lăsat sarcinile altor colegi.

Câte infracţiuni sunt sesizate în medie, anual, în judeţul Vaslui?

Nu aş putea să vă spun, trebuie să mă uit pe o situaţie.

Dar raportat la nivel naţional, unde se situează Vasluiul?

Noi suntem undeva la mijloc. Nu aş vrea să se propage ideea că Vasluiul este cu infracţionalitate ridicată. Vasluiul este, din punctul meu de vedere, un judeţ ok. Nu se poate compara cu cele unde chiar există infracţionalitate la cote ridicate.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de infracţiuni din judetul Vaslui?  Ne puteţi care este situaţia infracţiunilor la viaţa sexuală. S-a creat o etichetă cum că Vasluiul este judeţul violatorilor.

Nu am cifrele în faţă, să vă pot oferi date exacte, însă vă pot spune că Vasluiul nu este nici pe departe judeţul despre care să se spună că este polul infracţiunilor la viaţa sexuală. În niciun caz. Infracţionalitatea cel mai des întâlnită în Vaslui este mica violenţă, lovirile şi alte violenţă. Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a celor care nu înţeleg să-şi rezolve conflictele altfel decât prin violenţă.

Alte infracţiuni frecvente?

Ameninţări... Cam pe aici suntem. Avem scăderi la marea violenţă, la omoruri, tentative de omor.

Pe zone, care este situaţia? Bârladul este recunoscut de ani de zile ca fiind o zonă cu o infracţionalitate mai ridicată, faţă de restul judeţului. Cum se explică? Se poate imputa ceva şi poliţiştilor?

În primul rând, trebuie să stabilim un lucru. Bârladul este din punct de vedere geofizic mai dezvoltat decât celelalte zone ale judeţului. Dezvoltarea în sine creează mai multe probleme în zona respectivă. Să aruncăm vina pe poliţişti, oriunde în ţara asta ar fi ei, mi se pare un pic forţată nota că poliţistul ar fi de vină că infractorul comite o faptă. Aici sunt mai multţi factori care intră în cauzalitatea infracţionalităţii.

Poliţistul poate fi tras la răspundere în momentul în care nu îşi face datoria pe segmentul în care este el acolo. Dar nu i se poate imputa Poliţiei, ca instituţie, infracţionalitatea. Poliţia are activităţi preventive, face ce poate, ce are în competenţă şi în funcţie de resursa pe care o are la dispoziţie să facă activităţi preventive.

Şi totuşi, în zona Bârladului, spre deosebire de alte zone, au fost şi cele mai multe acuzaţii că unii dintre poliţişti fac partizanat cu infractorii. Au fost voci chiar din interiorul sistemului care spuneau că în momentul în care se organizau percheziţii în acea zonă nu se anunţa Poliţia Bârlad pentru că exista riscul scurgerilor de informaţii către cei vizaţi de acţiune.

Am auzit, nu pot să spun decât că instituţiile abilitate să îşi facă treaba. Eu pe palierul meu fac ce am în competenţa mea: să preîntâmpin, să previn astfel de situaţii. Dacă sunt colegi care nu înţeleg că servesc cetăţeanul este problema lor, vor fi traşi la răspundere. Ceea ce trebuie să înţeleagă toată lumea este că aici, de la nivelul comenzii, în niciun caz nu vom tolera astfel de comportamente şi vom interveni cu măsuri dintre cele mai ferme.

Aş vrea să clarificaţi cumva situaţia şefului de la Investigaţii Criminale, din cadrul Poliţiei Bârlad. În declaraţia dumnealui de avere apare o datorie, o sumă importantă, înregistrată către o persoană condamnată pentru infracţiuni de crimă organizată. Cum comentaţi? Până unde poate merge relaţia dintre un poliţist şi o persoană certată cu legea?

Putem discuta din punct de vedere moral şi din punct de vedere deontologic. Sunt fapte care s-au petrecut mai de demult, nu mai pot intra sub incidenţa codului deontologic sau codului disciplinar. Aşa este legea trebuie să o respectăm. Din punct de vedere moral, el are o problemă, el va trebui să-şi rezolve acea problemă.

Spuneţi-ne ce priorităţi v-aţi stabilit la conducerea  IPJ Vaslui?

În primul rând, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru poliţişti. După cum am mai spus şi în alte ocazii, ţinta priorităţilor este finalizarea acestui obiectiv care este Inspectoratului de Poliţiei (sediul IPJ Vaslui se află în reabilitate de mai mulţi ani n.r.), dar nu numai, pe al doilea palier sunt celelalte subunităţi: Bârlad, Huşi, Negreşti, Murgeni. 

Poliţia Murgeni este prinsă deja într-un proiect european care este pe final de proiectare, probabil că în perioada următoare va intra pe procedura de reabilitare. Dar am în plan ca anul viitor să expertizez toate clădirile importante. Mă refer la Poliţia municipiului Vaslui, Poliţia Bârlad, la Poliţia Huşi. Vom vedea Negreştiul, acolo e o problemă. Poliţia a preluat fostul post de poliţie. Vom analiza şi vom vedea dacă merită sau nu mai merită făcut ceva acolo. 

Al doilea mare proiect este construirea arestului. Noi am avut anul acesta sume importante pentru proiectare, avem proiect în derulare.

Unde va fi noul Arest al Poliţiei?

În spatele Poliţiei Municipale, un corp suprateran, care va fi la standarde europene, aşa cum ne impune Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Acum care este situaţia arestului?

Anul trecut s-au investit sume importante în el. A fost renovat, au fost schimbate paturi, saltelele, a fost marit spaţiul prin micşorarea spaţiilor de cazare. A fost singura soluţie posibilă. S-au pus geamuri noi, li s-au adus televizoare, urmează să le montăm. Am făcut atât cât s-a putut face ca investiţie. Mai mult de atât nu mai facem, pentru că urmează investiţia pricipală, de a construi un arest de la zero.

Alte priorităţi?

Al treilea obiectiv îl reprezintă renovarea posturilor de poliţie din rural.

Când aţi fost ultima dată într-un post de poliţie din mediul rural şi care au fost impresiile?

Mă duc aproape lunar la un post de poliţie din rural. Posturile sunt o parte din ele degradate. Sunt câteva posturi, Bogdăneşti, Creţeşti, în care nu se mai poate locui. Am luat măsuri să fie evacuaţi colegii de acolo. O parte din ele au deja documente pentru demolare.

Sunt clădiri foarte vechi?

Nu neaparat foarte vechi. Sunt mai multe probleme acolo. Parte din ele nu au fost construite la standardele care se cer acum, nu s-a investit mulţi bani în ele în timp. Neinvestindu-se în ele, au avut de suferit la partea structurală. Ce îmi propun în perioada imediat următoare, cât mai pot anul acesta, cât nu anul viitor, să încerc să acopăr cât mai multe posturi de poliţie, le refacem învelitoarea, astfel încât pe măsură ce primim bani să începem renovarea, zugrăveala, acolo unde se poate. 

Nominalizaţi câteva dintre problemele pe care le-aţi identificat la IPJ Vaslui

Nu aş spune că avem nişte probleme deosebite. Avem, întreadevăr, problema aceasta a resursei umane, pe care sper că o vom rezolva. O problemă a spaţiilor există, se vede de afară, nu trebuie să o spun eu.

Lucraţi cot la cot cu procurorii? Care este relaţia dintre poliţişti şi procurori? A fost o situaţie delicată la Bârlad, cea a fostului şef al Poliţiei reţinut într-un dosar instrumentat de PJ Bârlad, s-a creat o animozitate între Poliţie şi Parchet acolo, cum sunt relaţiile în prezent?

Noi nu avem relaţii proaste sau bune cu procurorii. Din punct de vedere instituţional ei supraveghează activitatea de cercetare penală. Poliţistul întocmeşte documentaţia într-un dosar, procurorul supraveghează, dă note de sarcini, promovează dosarele la parchet sau dă clasare, după caz. Ca sunt situaţii în care poliţistul nu reuşeşte să administreze probatoriul, ţine de deficitul de personal . Încărcătura de dosare pe anumiţi lucrători este foarte mare.

Care a fost cel mai delicat moment de când aţi ajuns şef la IPJ Vaslui?

La început au fost unii colegi din presă care m-au arătat cu degetul, că sunt arogant, că nu m-am prezentat la ATOP. Nu au înţeles situaţia, că eu nu aveam ce căuta acolo. Eu nu sunt o persoană arogantă, sunt deschisă dialogului.

Revenind la infracţionalitate. Cât de sigur este o persoană când merge pe stradă, în Vaslui. A fost recent, un reportaj TV în acest sens, cu o situaţie prezentată de-a dreptul dramatic.

Vasluiul nu iese în evidenţă, din punct de vedere infracţional, cu absolut nimic. Pe mine nu mă cunoaşte multă lume, am mers noaptea prin oraş, nu s-a agăţat absolut nimeni de mine.

Sunt interlopi în Vaslui?

Nu, nu se poate vorbi de aşa ceva. Poate sunt nişte grupuri, dar nu avem grupări în sensul adevărat al cuvântului care să ne pună probleme cu bătăi de stradă, cum s-a întâmplat în alte judeţe. Nu există aşa ceva la Vaslui.

CV - Cine este Gabriel- Doru Panţiru 

Absolvent al Academiei de Poliţie ”Alexandru Ioan Cuza”, Gabriel- Doru Panţiru (43 ani) a intrat în structurile de Poliţie în anul 1997, activând ca ofiţer de cercetări penale în cadrul IPJ Botoşani timp de aproape patru ani. 

Începând cu anul 2001, a început să îşi desfăşoare activitatea ca ofiţer de cercetări penale în cadrul IPJ Iaşi, unde a condus mai multe birouri şi servicii. În 2012 a fost numit, prin concurs, şeful Poliţiei Municipiului Iaşi, funcţie pe care a deţinut-o până în anul 2016, când a fost numit şef al Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice - IPJ Iaşi. După o lună, în aprilie 2016, a fost împuternicit adjunct al şefului  IPJ Vaslui. Pe 15 iunie, anul curent, a promovat concursul organizat de Inspectoratul General al Poliţiei Române, pentru ocuparea postului de inspector şef al IPJ Vaslui.