FOTO Ce s-a ales de coloşii industriali ai Vasluiului: mii de şomeri şi ruine

FOTO Ce s-a ales de coloşii industriali ai Vasluiului: mii de şomeri şi ruine

Hitromul era unul dintre cei mai mari fabricanţi de materiale izolatoare din România   FOTO Simona VOICU

În urmă cu 20 de ani, municipiul Vaslui avea o zonă industrială bine pusă la punct care absorbea aproape întreaga forţă de muncă a municipiului. Erau de notorietate societăţile Mecanica (piese pentru maşini şi utilaje), Moldosin (fire şi fibre sintetice), Hitrom (azbest şi materiale de izolaţie), AMC (aparate de măsură şi control), Movas (mobilă), la fel ca şi cele din domeniul industriei uşoare, Confecţii, Textila, Varotex, Vascovin s.a.

Giganţii industriali care asigurau locurile de muncă ale celor mai mulţi dintre vasluieni au căzut unul după altul după anul ‘90, din industria Vasluiului nu a mai rămas decât nişte clădiri în ruine şi mii de mare de şomeri care a situat an de an judeţul pe primele locuri în ţară. Mulţi dinte cei rămaşi fără slujbe şi fără perspective de a-şi asigura un loc de muncă au plecat să-şi caute norocul în străinătate.

Moldosin,  combinatul îngropat de Omar Hayssam

Cândva cel mai mare combinat de fibre sintetice din Moldova, SC Moldosin SA Vaslui a ajuns acum să fie vândut bucată cu bucată. Bazele companiei au fost puse în anul 1977, când s-a construit Combinatul de Fire Sintetice (CFS) Vaslui. Dacă până la Revoluţie şi în primii ani de capitalism societatea era unul dintre cei mai importanţi agenţi economici dar şi cei mai mari angajatori din oraş, numărând peste 5000 de salariaţi, după a doua jumătate a anilor ’90 declinul a fost continuu. Încercările de privatizare au fost un eşec lamentabil. Declinul acestei fabrici a început în anul 2000, atunci când activele societăţii au fost vândute bucată cu bucată. Primul care a pus ochii pe combinat a fost omul de afaceri Ştefan Vuza, cel care a renunţat, la sfârşitul anului 2003 la fabrică în favoarea firmei Manhatan Trading, controlată de Omar Hayssam. Imediat după ce a preluat combinatul, Hayssam a închiriat o cameră în pavilionul administrativ şi a început să facă afaceri necurate. Asociaţii săi au produs mai multe facturi fictive prin care urmau să câştige peste 8 milioane de lei din vânzarea unor combine. Afacerile s-au blocat în momentul în care pe fir au intrat Finanţele Publice şi au început să ceară documente. În iunie 2004, Hayssam a renunţat la Moldosin, iar fabrica a fost preluată de cumnatul său, Mihai Nasture. În realitate, firma nu a desfăşurat nicio afacere de când a fost privatizată, spre disperarea celor aproximativ 800 de muncitori rămaşi. În 2005, Nasture a fost înlăturat şi el de la conducerea unităţii, iar Asociaţia Salariaţilor PET Moldosin a preluat firma, iar mai apoi au cerut rezilierea contractului şi reînscrierea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ca acţionar majoritar. Chemaţi la proces, niciunul dintre asociaţii lui Omar Hayssam nu au fost de găsit, datoriile ale combinatului fiind de 9.582.092 de lei.
În august 2005, Moldosin a fost închis odată cu sistarea alimentării cu energie electrică pentru o restanţă de peste un milion de lei. Având datorii uriaşe la buget, la BCR şi la diverşi operatori economici, societatea a fost scoasă la vânzare. lei.

Mecanica, o ruină

„Perla” economiei vasluiene în perioada comunistă, Mecanica, una din fabricile care producea echipamente pentru industria minieră şi cea agricolă  şi la care lucrau aproape 5000 de vasluieni a ajuns şi ea o ruină. Mai lucrează doar o secţie pe care a cumpărat-o unul dintre mulţii directori pe care i-a avut după revoluţie. Celelalte secţii sunt acum goale sau închiriate unor firme care au făcut aici depozite, gatere sau ateliere de confecţii. Utilajele au fost vândute ca fier vechi. Cele performante şi-au găsit locul în atelierele mecanice înfiinţate de foştii directori ai fabricii. Au fost cumpărate fireşte tot la preţ de fier vechi. Centrala termică a societăţii, ce deservea şi căminele muncitoreşti din Zona Industrială, a fost demolată iar turnurile de evacuare pentru gaze au fost aruncate în aer.
 

Branduri care au ajuns istorie

La Hitrom Vaslui, societatea care a fost fruntaşă în ceea ce priveşte producţia de vată de sticlă şi materiale izolante, înainte lucrau aproximativ 5.000 de oameni, iar acum a ajuns un morman de fier vechi. Hitromul era unul dintre cei mai mari fabricanţi de materiale izolatoare din România şi cu toate acestea a a ajuns o ruină. O altă mare societate  ce începuse să funcţioneze chiar foarte bine a fost SC Varotex SA, important producător de tricotaje. La Varotex lucrau aproximativ 2 000 de oameni care la rândul lor au ajuns şomeri, după privatizarea eşuată.  Aceeaşi soartă au avut-o şii miile de muncitori de la Movas, fabrica de mobilă, sau Textila, unul dintre cei mai mari producători de fibre din ţară. Peste 6000 de şomeri au produs şi cele două societăţi în urma falimentelor răsunătoare. Brandul numărul unu al Vasluiului a fost ani la rând SC Vascovin SA, societatea care producea celebrul cogniac  Vasconi. Adevărată emblemă în perioada comunistă, Vasconi îşi câştigase renumele datorită echipei de profesionişti ce l-au creat în pivniţele Vascovinului. La jumătatea anilor 90, odată cu schimbarea conducerii societatea avea să fie pusă pe linie moartă.
 

Citeşte şi

Un brand în derivă. Cum a dispărut FEPA’74 de pe firmamentul economiei româneşti

citeste totul despre: