FOTO Romii şi românii s-au unit să distrugă casa lui Cuza din Bârlad

O filă din istoria neamului românesc se năruie din nepăsarea autorităţilor bârlădene. Casa din Bârlad în care s-a născut domnitorul Alexandru Ioan Cuza, veche de peste două secole, stă să se dărâme peste actualii locatari. Imobilul are statut de locuinţă socială şi este împărţită de patru familii cărora nu le pasă că trăiesc sub acoperişul celui care a înfăptuit Unirea din 24 ianuarie 1859.

Pe 20 martie 1820, într-o casă boierească din Bârlad, situată în cartierul Podeni, a fost adus pe lume domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Istoricii susţin că tatăl său, Ioan Cuza, a obţinut de la domnitorul Mihai Şuţu o slujbă în judeţul Tutova. Cum nu aveau locuinţă şi proprietăţi în Bârlad, au fost găzduiţi pentru o vreme de Gheorghe Cuza, fratele lui Cuza tatăl. Marele domnitor a văzut lumina zilei în casa unchiului său şi a locuit pentru puţin timp alături de părinţi.

Casa nu mai păstrează acum nimic din arhitectura originală. Doar o placă memorială dezvelită pe 20 martie 1990 o diferenţiază de casele vecine. Comuniştii au transformat imobilul în locuinţă socială şi aşa a rămas. Chiriaşii se duşmănesc de moarte şi se reclamă, de ani de zile, peste tot.

„Izmene pe placa lui Cuza”

Casa Cuza se află pe stada care poartă numele domnitorului, la numărul 95A. Văzută din faţă, are un aspect îngrijt. Vopsită colorat, acoperiş din tablă, termopane. La mijlocul aleii din plăci betonate este amplasată placa memorială de pe care abia se mai disting literele. Turiştii curioşi nu îndrăznesc să treacă pragul porţii şi fac poze dincolo de grad.

Soţii Veronica şi Benone Handrea ocupă încăperile din faţa casei şi tot ei se îngrijesc de spaţiul verde. Împart trei camere cu mătuşa lor, Diaconu Georgeta (89 de ani), cea mai veche locatară a casei, din 1955.

„Stăm aici de 40 de ani. Înainte se plimbau porcii peste tot. Tot ce se vede e făcut de noi. N-am ştiut că stăm în casa lui Cuza. Lumea spunea că domnitorul trecea pe vremuri pe strada noastră. Atât! După ce au pus placa comemorativă, autorităţile au mai venit un an sau doi să pună coroane de flori. După aia n-a mai trecut nimeni. Turiştii vin, întreabă, se uită, fac poze. A fost un autocar  cu turişti din Galaţi. Au venit şi microbuze din Basarabia şi întrebau de casa lui Cuza”, a declarat, pentru „Adevărul”, Veronica Handrea.

Femeia nu e deranjată de turişti, ci de vecini. Familiile care locuiesc în încăperile din spatele casei sunt motiv permanent de neplăceri. Cel mai tare îi deranjează o familie de romi: „E gălăgie, tot timpul se ceartă, tot timpul fac scandal. Au nişte magherniţe pline cu şobolani. După ce s-au mutat am tot sunat la poliţie să-i liniştească. Nu s-a schimbat nimic şi m-am lăsat păgubaşă”.

Certurile dintre chiriaşi au fost întreţinute de faptul că ani la rând au plătit utilităţile la comun şi au avut aceeaşi cale de acces. Nici după ce s-au separat nu au revenit la sentimente mai bune. „Vecinilor nu le convine că noi ne îngrijim de grădină. M-au reclamat că întind izmenele pe placa lui Cuza”, a conchis Veronica Handrea.

Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul

Din stradă nu se vede cum arată partea din spate a casei şi turiştii nu au acces acolo. O alee îngustă, îngrădită, duce spre locuinţele celorlalţi chiriaşi. Mirosul e greu de îndurat. Dejecţiile de la closetele improvizate se scurg pe poteca care duce spre uşa lor. Elvira Pal are 75 de ani şi locuieşte alături de fiul ei într-o încăpere de câţiva metri pătraţi. Pensionara a fost debranşată de la electricitate, tavanul stă să cadă şi vântul bate printre crăpături. Depăşită de situaţie, a cerut sprijinul autorităţilor pentru a-i rezolva situaţia.

„A fost domnul prefect aici în casă după ce i-am trimis o petiţie. N-am primit răspuns. Au băgat în spate o familie de romi care mi-a stricat casa. Eu solicit să mi se repare ce s-a stricat. N-am  de acoperiş şi de reparat pereţi. Fiul meu doarme în pat şi eu dorm alături pe nişte cutii” s-a plâns Elvira Pal.

Singurii chiriaşi mulţumiţi sunt cei de etnie romă, poate chiar urmaşii ţiganilor dezrobiţi de Cuza în urmă cu 150 de ani. Capul familiei, Sebastian Lupu, este plecat de dimineaţă până noaptea şi munceşte pe unde apucă. Împreună cu soţia are trei copii adolescenţi. „Suntem mulţumiţi, e bine aici, în casa lui Cuza. Nu am găsit lucruri care să-i aparţină, dar am dezgropat multe potcoave”, a spus mezina familiei, Alexandra Lupu, de 15 ani. Tatăl ei recunoaşte că sunt mai gălăgioşi, dar nu întelege de ce se supără vecinii: „Suntem tineri, ne mai distrăm şi noi”.

Prefectul Renga: „Autorităţile locale trebuie să-şi facă datoria”

Solicitarea Elvirei Pal către Instituţia Prefectului a fost direcţionată către Primăria Bârlad, autoritate căreia îi revine sarcina de a se îngriji de Casa Cuza, imobil trecut în ghidul turistic al oraşului.
„Am solicitat primăriei Bârlad să facă ordine acolo, cu atât mai mult cu cât este o problemă simplă. Am considerat necesar să mă duc şi eu la faţa locului. Doamna Pal nu are un venit care să-i permită investiţiile ce ţin de utilităţile de zi cu zi, se confruntă cu nişte vecini care nu-i respectă intimitatea, iată de ce autorităţile locale trebuie să-şi facă datoria”, a declarat, pentru „Adevărul”, Radu Renga, prefectul judeţului Vaslui.

Reprezentanţii Primăriei Bârlad susţin că au în vedere reabilitarea Casei Cuza. „Până nu facem canalizarea în cartierele Munteni şi Podeni nu putem face obiectiv turistic. Se face studiu de fezabilitate pentru amenajarea unei parcări în vecinătatea casei memoriale”, a declarat Constantin Niţuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bârlad.

„Bârladul, patria iubitului meu soţ”

Mult timp, au fost dispute între istorici privind locul unde s-a născut Al. I. Cuza. Marele istoric Nicolae Iorga a susţinut că domnitorul s-a născut la Huşi, familia acestuia având moşii şi case la Barboşi, localitate situată la 15 kilometri de oraşul dintre vii. Ulterior s-au găsit dovezi de necontestat privind locul naşterii lui Cuza.

„Sunt documente care atestă că Bârladul a fost locul de naştere a lui Cuza. În primul rând, există diploma de Bacalaureat luată la Paris în 1835. Alt document, este Almanahul de la Gotha din 1862 unde sunt trecute datele personale ale familiilor domnitoare din Europa, datele lui Cuza fiind trimise de secretarul personal al acestuia. Istoricul Dumitru Ivănescu a descoperit în arhivele de la Viena datele de naştere ale cetăţeanului Al. I. Cuza care şi-a luat o casă. A patra dovadă constă în datele de pe certificatul de deces a lui Cuza, mort la Haidelberg. O ultimă dovadă o regăsim în scrisoarea doamnei Elena Cuza, soţia fostului domnitor, din 1873, care a răspuns mesajelor de condoleanţe. Acolo face menţiunea: <Bârladul, patria iubitului meu soţ>”, a declarat profesor doctor în istorie Elena Monu, preşedintele “Academiei Bârlădene”.

Ziua de naştere a lui Al. I. Cuza este celebrată la Bârlad în fiecare an. Coroane de flori şi ceremonii pompoase au loc la statuia domnitorului din centrul oraşului. La perifierie, la Casa Cuza, nu ajunge nimeni.