FOTO Locuinţe de secol IV, descoperite în judeţul Vaslui. Arheologii de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad au săpat după ele peste două decenii

Descoperirea de senzaţie a fost făcută în situl din satul vasluian Polocin, comuna Pogoneşti. Locuinţele vechi de peste 1.600 de ani au fost găsite la câteva sute de metri distanţă de cele două necropole de sec. IV Post Hristos descoperite în ultimii 20 de ani.

Două decenii le-au trebuit arheologilor de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad pentru a descoperi urme ale unor aşezări umane aferente  celor două necropole din situl  Polocin, comuna Pogoneşti. Trei locuinţe de  suprafaţă ce datează din secolul IV, specifice Culturii Sântana de Mureş Cerneahov, au fost scoase recent la lumină de către un grup de elevi şi studenţi din ţară şi străinătate coordonaţi de arheologii de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad.

“Locuinţele descoperite sunt destul de sărace în inventar, dar ne oferă informaţii deosebit de preţioase deoarece putem corela datele acumulate după deshumarea mormintelor din cele două necropole de la Polocin, punctul Islaz şi punctul denumit <La movilă> cu cele acumulate de colegii noştri din ţară şi de peste hotare despre Cultura Sântana de Mureş Cerneahov”, a declarat, pentru “Adevărul”, arheologul Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad.

Concret, în locuinţele de suprafaţă din lut descoperite au fost găsit fragmente ale unor obiecte din ceramică, o monedă specifică sec. II-III, o fibulă (agrafă), o amforă romană (semn că se făceau schimburi cu romanii, al căror Imperiu se oprea la 100 de kilometri distanţă) etc.

Peste 20 de ani de cercetări

Munca de cercetare a arheologilor bârlădeni a debutat la începutul anilor ‘90  şi până în prezent au  descoperit 139 de morminte şi patru locuinţe specifice Culturii Sântana de Mureş Cerniahov. În primul an, săpăturile arheologice din situl Polocin au scos la iveală 14 morminte (cinci de incineraţie şi nouă de înhumaţie). Un an mai târziu cercetările s-au extins.

Au fost descoperite alte 21 de morminte şi trei gropi, probabil ritualice. Majoritatea mormintelor erau ale unor adulţi, trei dintre ele fiind ale unor copii cu vârsta foarte mică după cum arătau resturile osteologice. Cercetările au continuat în spreanţa că vor găsi şi locuinţele aferente cimitirului de sec. IV. Spre surprinderea arheologilor au găsit o altă necropolă. În total au fost identificate 137 de morminte. Abia în 2013 au găsit prima locuinţă aferentă necopolelor şi în cadrul cercetărilor din această vară se dorea descoperirea restului aşezării umane.

“Am trasat trei secţiuni pentru identificarea aşezării. Cele trei locuinţe de suprafaţă le-am descoperit la aproximativ 400 de metri de necopole. Descoperirea ne arată că au existat comunităţi  în zona noastră ce aparţin Culturii Sântana de Mureş”, a menţionat arheologul Mamalaucă.

Cea mai mare necropolă din Europa

Cultura Sântana de Mureş Cerneahov este specifică sec. IV e.n şi se întinde din inima Transilvaniei până la Doneţul Superior (Cerneahov) din Ucraina. Specificul acestei culturi sunt elementele sarmatice (sec I-II e.n), combinate cu cele gotice care şi-au făcut apariţia la începutul sec. III, plus influenţele romane şi cele ale dacilor liberi (carpi).

Cele mai multe descoperiri specifice Culturii Sântana de Mureş  au fost făcute în anii '70-'80 în Bârlad, zona numită Valea Seacă, sub coordonarea arheologului Vasile Palade. Aici a fost dezgropată cea mai mare necropolă din Europa (547 morminte) şi 45 de  locuinţe.

Tabără internaţională de cercetare arheologică

În ultimii şase ani, cercetările din sit-ul arheologic Polocin sunt susţinute financiar de Clubul Rotary Bârlad. Tot de atâţia ani participă la munca de cercetare şi elevi şi studenţi din toate colţurile lumii, făcând parte grupul de bursieri Rotary.

În acest an, Tabăra internaţională de arheologie de la Polocin s-a desfăşurat în intervalul 20-29 iulie cu sprijinul Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi şi al Universităţii “Dunărea de Jos” Galaţi. În ultimele cinci zile de cercetări au participat 13 elevi şi studenţi (din cadrul burselor acordate de Rotary) din Franţa, Israel, Germania, Austria, Taiwan, Republica Moldova, Spania, Turcia, Croaţia, Brazilia, Lituania şi Olanda. Cei 13 invitaţi din străinătate au participat şi la Tabăra de astronomie din Bădeana, organizată de către Ciprian Vîntdevară, muzeograful de la Observatorul şi Planetariul din cadrul muzeului bârlădean.

O bună parte din obiectele descoperite în ultimii 20 de ani la Polocin fac parte din expoziţia permanentă de arheologie de la Muzeul “V. Pârvan”.

Citeşte şi:

În căutarea relicvelor din judeţul Vaslui. Şantierul arheologic de la Polocin se redeschide

Arheologii de la Muzeul „Vasile Pârvan“ din Bârlad au făcut o nouă descoperire de senzaţie, reuşind să găsească o asezare care datează din secolul IV.

FOTO Descoperire paleontologică unică în România făcută într-un sit din Vaslui