FOTO Cine şi cum a transformat vizita vasluienilor la exploatarea Chevron din Polonia într-o şuşanea mioritică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicul Ioan Guţu, secretarul Constantin Chiriac, Gheorghe Coromelcea, primarul Mircia Vlase şi Dorel Petrilă, consilier personal al primarului
Medicul Ioan Guţu, secretarul Constantin Chiriac, Gheorghe Coromelcea, primarul Mircia Vlase şi Dorel Petrilă, consilier personal al primarului

„Stâlpii societăţii“ din judeţul Vaslui, peste 20 de funcţionari angajaţi la stat, au plecat, în iunie, în Polonia, într-o excursie pe banii Chevron. Deplasarea cu scop informativ s-a transformat, însă, într-o poveste tipic românească, cu fripturi, băutură şi hoteluri de lux.

Compania Chevron, care a primit, la începutul aceste luni, dreptul de explorare pentru gazele de şist în comuna vasluiană Pungeşti, a invitat, în iunie, 24 de lideri de opinie din judeţ, într-o excursie în Polonia. Acolo, americanii au, în două localităţi, şantiere pentru explorare pentru gaze de şist, unul dintre ele fiind deja închis, iar zona este conservată. Invitaţia americanilor era pentru liderii de opinie din judeţul Vaslui, mai ales pentru cei din comunele Pungeşti, Găgeşti şi Băceşti. Scopul: informarea sătenilor în privinţa metodei fracturării hidraulice, care urmează să fie folosită şi pe plaiurile moldoveneşti.

Pe lista cu invitaţi trimisă de Chevron au fost trecuţi primarii, medicii, preoţii şi profesorii din judeţ. Povestea a luat o turnură tipic mioritică, după ce vasluienii şi-au făcut o listă paralelă cu cea a organizatorilor. Astfel, peste noapte, în autocarul plătit de Chevron pentru a-i duce pe vasluieni în Polonia au apărut atât „stâlpii” societăţii, cât şi favoriţii lor. Unul dintre personajele-cheie care au ajuns pe şantierele americanilor de peste hotare este Dumitru Buzatu (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui. Acesta l-a adus după el şi pe Valeriu Caragaţă, administratorul public al judeţului.

Aşa a apărut, de exemplu, în excursia Chevron, Constantin Chiriac, secretarul Primăriei Pungeşti, care i-a luat locul preotului din sat. „N-a vrut să vină, doamnă! Şi dacă tot n-a vrut preotul şi a rămas un loc liber, primarul nostru, Mircia Vlase (PSD), a zis că să vin eu“, a început să povestească, pentru „Adevărul“, Constantin Chiriac, unul dintre cei care, oficial, ar fi trebuit să se întoarcă acasă şi să le explice consătenilor ce a văzut pe şantierele Chevron din localităţile Ksiezomierz şi Lesnowice, din Polonia. Un alt exemplu este cel al lui Ştefan Caţichi, profesor de istorie la şcoala din Pungeşti, care a fost înlocuit de Dorel Petrilă, un apropiat al primarului Vlase. „Dacă dom’ profesor nu a vrut să meargă în excursie, a fost trimis în locul lui consilierul personal al primarului. Şi eu trebuia să merg, dar primaru’ a zis că din noi doi trebuie să meargă doar unul. Aşa că el a hotărât ca eu să rămân acasă. Da’ nu-mi pare rău, că am condus singur primăria. Toţi plecaseră“, a povestit Vasile Voina, viceprimarul din Pungeşti. Tot în autocar au mai ajuns Ioan Guţu, medicul comunei, dar şi Gheorghe Coromelcea, sătean, însă rudă cu un consilier local.  

WQ35

„Neam de neamul meu n-a văzut hotel de ăla!“

Secretarul Constantin Chiriac (foto stânga), plecat în Polonia ca să înţeleagă ce înseamnă explorarea gazelor de şist, s-a întors optimist din excursie, dar şi cu un alt bagaj de cunoştinţe. „Neam de neamul meu n-a văzut, doamnă, aşa lux, hotel de ăla! Excursia a durat şase zile, iar două nopţi ne-au dus la un hotel de cinci stele din Slovacia, iar în rest am stat într-unul de trei stele din Polonia. Ne-au dat să mâncăm de trei ori pe zi numai delicatese: fructe de mare cu maioneză, peşte, fripturi, prăjituri şi foarte multă îngheţată. Erau nişte chestii de protocol foarte simpatice, iar ei erau oameni primitori“, povesteşte Chiriac.

Secretarul îşi aminteşte cu lux de amănunte fiecare dintre delicatesele de pe masa plătită de Chevron, dar nu mai reţine nimic din ce a învăţat în Polonia. Deşi pare incredibil, Constantin Chiriac nu mai ştie nici măcar numele localităţii din Polonia unde a fost dus: „Nu mă omorâţi, doamnă, cu întrebarea asta, că nu le am eu cu numele oraşelor din Polonia. Nu mai ştiu… Dar fructele de mare cu maioneză erau bune de te lingeai pe degete. Băuturi alcoolice nu prea primeam“.

Moldoveanul de la Pungeşti mărturiseşte că a găsit o metodă pentru a rezolva şi acest detaliu care le-a „scăpat“ celor de la Chevron. „Eu, dar şi alţii care au mers cu noi, de pe la Găgeşti şi Băceşti,
ne-am luat de acasă câte o sticlă cu rachiu. Să avem pe drum. Acolo, ne serveau la masă cu sucuri, dar ne-am descurcat. Mai beam pe ascuns câte un păhărel că ne mai dădeau cei care întindeau masa. Eiii, că doar nu ne-am dus acolo să ne îmbătăm, suntem şi noi civilizaţi…“, spune, râzând, secretarul Chiriac.

 „Am băut apă din pânza freatică. Era bună”

În afară de „protocolul simpatic“, Constantin Chiriac a fost impresionat şi de lecţiile date de specialiştii americani de la Chevron pe şantiere. „Totul era verde, adică iarbă multă care înconjura sondele, şi nu mi s-a părut nimic în neregulă. Sonda care fusese acoperită într-una dintre localităţi era betonată. Arăta, doamnă, ca un stadion, aşa era de frumoasă“, a mai povestit, pentru „Adevărul“, secretarul Primăriei Pungeşti. În rest, apa i s-a părut bună şi, din nou, mâncarea fantastică.
„Ne-au dat să bem apă direct din pânza freatică (la Lesnowice – n.r.), acolo unde şantierul era deja închis. Au băut şi cei de la Chevron cu noi. Era bună, doamnă! Apoi ne-au dus la masă şi ne-au dat salată cu fructe de mare şi maioneză“.

Constantin Chiriac (foto) spune acum, după aproape patru luni de la întoarcerea din Polonia, că a revenit acasă optimist, dar şi-a pierdut uşor-uşor încrederea în americani. „Am auzit, apoi, de cutremurele de la Galaţi şi cred că, în Polonia, ne-au arătat doar partea roz a gazelor de şist. Oricum, eu nu cred că e vreo problemă să vină ăia cu sonda, se sperie ţăranii degeaba“, mai spune secretarul. Acasă, la Pungeşti, Constantin Chiriac şi primarul Mircia Vlase ar fi trebuit să le explice consătenilor dacă e bine sau rău să vină sondele Chevron. În realitate, ţăranii din comună n-au aflat nimic. „Nimeni nu ne-a zis nimic. Nici primarul, nici secretarul. Nimeni, nimeni! Au ţinut excursia ca pe-un mare secret“, a spus Rodica Munteanu, o săteancă de 50 de ani.

chevron

Primarul din Pungeşti, Mircia Vlase (PSD - foto), a dispărut de lunea trecută din comună, zi în care, în localitate, au început protestele în stradă ale sătenilor. „E bolnav. Nu ştiu ce are, dar va mai lipsi de la Primărie“, l-a scuzat viceprimarul Vasile Voina. Ca şi Vlase, şi alţi membri din grupul plecat în Polonia, printre care Horaţiu Cărăuşu, primarul comunei Băceşti, şi Mihai Bărbuşanu, secretarul Consiliului Local, n-au fost de găsit, sâmbătă şi duminică, pentru a-şi povesti experienţa de pe şantierele Chevron.

Buzatu: „Unii nu-nţeleg!“

Social-democratul Dumitru Buzatu, şeful CJ Vaslui şi cel care, în martie 2012 jura cu mâna pe Biblie, în faţa alegătorilor, că Chevron n-o să intre cu sondele în judeţul lor, şi-a schimbat brusc opinia. Motivele posibile: decizia de anul trecut a Guvernului Ponta de a le da undă verde americanilor să intre cu sondele la Vaslui şi excursia în Polonia. „Am fost acolo pe banii mei, la fel şi Valeriu Caragaţă, administratorul judeţului. Ceilalţi au mers pe cheltuiala Chevron, nu noi. Când m-am întors, a fost o dezbatere publică, la care au participat toţi cei interesaţi. Unii oameni s-au lămurit ce-i cu gazele de şist, alţii nu. Mereu rămân oameni care nu înţeleg despre ce e vorba“, a spus Buzatu (foto).

chevron

În schimb, viceprimarul Vasile Voina afirmă că singura întâlnire dintre reprezentanţii Chevron şi săteni a fost un eşec total.

„O singură informare îmi amintesc că a fost, aceea despre care zice şi domnul Buzatu. Însă nu-mi amintesc dacă a fost după sau înainte de vizita în Polonia. S-au adunat acolo vreo 60 de săteni. Unii erau contra, iar alţii se abţineau. Nimeni, pentru. Când cei de la Chevron au început să explice ce şi cum a apărut o învălmăşeală. Apoi, oamenii au plecat. Dacă au văzut că a eşuat şedinţa, trebuia s-o reia. În grupuri mai mici, cumva", a afirmat viceprimarul.

Dacă pentru vasluieni amintirile din Polonia sunt destul de exotice, reprezentanţii Chevron spun că vor continua să le explice sătenilor beneficiile pe care le au odată cu investiţia lor în zonă. „Activităţile comune cu sătenii din zonă vor continua. În iunie, am intervenit cu ajutoare pentru aproximativ o sută de familii afectate de inundaţii. Am luat patru-cinci săteni în Polonia pentru a vedea cum se desfăşoară operaţiunile de acolo şi pentru a le permite să-şi informeze consătenii“, a declarat, pentru „Adevărul“, la finele săptămânii trecute, Thomas Holst, managerul Chevron România.  

Ce face Chevron la Vaslui

Pe 3 octombrie 2013, Chevron a obţinut autorizaţia de construire pentru amplasarea în satul Siliştea, comuna vasluiană Pungeşti, a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România. Miercurea trecută, zi în care Chevron urma să îşi ducă utilajele pentru ridicarea sondei, sătenii din Pungeşti au blocat străzile, în semn de protest. Ulterior, oficialii companiei americane au anunţat că îşi suspendă activitatea, pentru siguranţă, dar că se vor întoarce. Sonda ar urma să fie amplasată în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea. Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 de metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri.

Weekend cu proteste în toată România

Comuna Pungeşti, din judeţul Vaslui, a devenit, sâmbătă, locul de întâlnire pentru sute de oameni din toată ţara care, în semn de solidaritate cu localinicii, au luat parte la un protest amplu împotriva companiei americane Chevron şi a explorării gazelor de şist. După-amiază, peste o mie de protestatari au plecat de la Pungeşti spre localitatea vasluiană Bârlad, pentru un nou miting. Oamenii s-au adunat în faţa Primăriei şi au format un lanţ uman în jurul clădirii, în semn de protest faţă de lucrările de explorare a  gazelor de şist, pe care compania americană Chevron ar trebui să le înceapă în comuna vasluiană Pungeşti.

Românii care au luat parte la protest şi-au dat mâna în comuna Pungeşti, cântând, în acelaşi glas, imnul României. Pe tot parcursul manifestaţiei, protestatarii au scandat: „Ponta, nu uita / România nu-i a ta!“ şi „Veniţi cu toţii şi strigaţi tare / România nu e de vânzare!“.

Sătenii care au participat la protest au venit îmbrăcaţi în costume populare şi au fredonat cântece patriotice, în timp ce elevii şcolii generale din Pungeşti, prezenţi la manifestaţie, au recitat, la microfon, poezii patriotice.

Printre principalele oraşe din care au plecat autocare spre Pungeşti s-au numărat Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa sau Buzău. George Epurescu, unul dintre manifestanţii plecaţi, a declarat că Poliţia Rutieră a făcut numeroase verificări pe durate traseului. „Poliţia Rutieră ne-a oprit de patru ori pe drum, pentru tot felul de verificări. Au controlat actele şoferilor, ne-au cerut buletine, au verificat bagaje, tot ce se putea“, a povestit, pentru „Adevărul“, bucureşteanul.

Două autocare la Pungeşti şi la Câmpeni

Şi din Cluj-Napoca au pornit, sâmbătă dimineaţa, spre Câmpeni pentru a participa la manifestarea anti-RMGC şi împotriva explorării gazelor de şist peste o sută de persoane. Două autocare, de 50 şi 30 de locuri, şi un microbuz cu 16 locuri, au fost închiriate de protestatari, în timp ce alţi clujeni au pornit spre Câmpeni cu autoturismele personale. Protestatarii s-au întors, sâmbătă seara, la Cluj-Napoca, pentru ca duminică să participe la protestul din centrul oraşului, care a început în jurul orei 17.00.

Bucureşti: protest pentru Roşia şi Basarabia

Bucureştenii care contestă proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană au ieşit, din nou, duminică, în stradă, pentru a-şi striga nemulţumirea. Manifestaţia a început în Piaţa Universităţii, acolo unde, la ora 16.00, au ajuns primii protestatari.

În jur de 4.000 de oameni au mărşăluit pe străzile Capitalei, ajungând în cele din urmă în faţa clădirii Parlamentului. Coloana de manifestanţi a înconjurat Casa Poporului, iar bucureştenii au scandat minute în şir: „Demisia“ şi „România, trezeşte-te!“.

Oamenii au anunţat că nu vor renunţa la proteste şi că îşi vor striga nemulţumirea paşnic; în schimb, dacă proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană nu va fi oprită, vor recurge la ultima soluţie rămasă: revoluţia.

Totodată, duminică, în Capitală a fost organizat un marş prin care mii de bucureşteni au cerut unirea României cu Basarabia. Ambele proteste au ajuns în faţa clădirii Parlamentului.

Citeşte şi:

Marea Adunare de la Cîmpeni: mii de oameni din Apuseni au ieşit în stradă împotriva proiectului Roşia Montană

Cine sunt speculanţii revoltelor din Vaslui: un preot, un jurnalist, un primar, un şef de judeţ, un ecologist şi un deputat

Aleşii din Pungeşti au votat interzicerea exploatării gazelor de şist şi organizarea unui referendum. Viceprimar: „Nu cred că hotărârea va fi considerată legală“

VIDEO Au sosit primele utilaje ale Chevron la Vaslui. Locuitorii din Pungeşti au format un lanţ uman în semn de protest la adresa americanilor

Intrigile din spatele „revoluţiei” de la Pungeşti. Primarul din comună, dispărut fără urmă. Elevii şi profesorii au primit interdicţie de a participa la revoltă

Vaslui



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite