FOTO Cum a acţionat mafia retrocedărilor la Vaslui. Moştenitorii unor moşieri, racolaţi de foştii sefi ai Prefecturii şi momiţi cu sacoşele de bani
0
Moştenitoarele unor familii foşti moşieri din judeţul Vaslui au dezvăluit ieri la Tribunal cum s-au trezit cu sacoşele cu bani pe 80 de hectare de teren care niciodată nu au aparţinut familiilor lor sau cum au primit titluri de proprietate în lipsă. Au fost racolate prin telefon, li s-au pus la dispoziţie maşini pentru a ajunge la Vaslui, unde toate documentele erau pregătite pentru a le vinde, chiar de funcţionarii Prefecturii Vaslui.
Procurorii DNA spun că în spatele tranzacţiei s-a aflat fostul subprefect de Vaslui, Sergiu Marian, care şi-a folosit fratele pentru a intra în posesia terenurile.
Audiaţi ca martori, primarul comunei Bogdana, Vasilică Barbu, precum şi secretarii comunelor Bogdana şi Fălciu, unde s-au făcut schimburile ilegale de terenuri, au povestit judecătorilor cum au întocmit documentele care au stat la baza schimburilor de terenuri, trecând moştenitorii de pe o anexă pe alta, fără ca aceştia să ştie, doar pentru că li se cerea prin telefon de la Prefectură.
Neculai Cioară, secretarul comunei Bogdana, a declarat ieri în faţa judecătorilor că în cazul retrocedării terenurilor fostului moşier Teul, a fost conactat telefonic de Gabriela Luca, funcţionara Prefecurii Vaslui, care i-a solicitat ca în termen de câteva ore să transmită Prefecturii Vaslui o adresă prin care să solicite comisiei de fond funciar trecerea moştenitorii moşierilor de pe anexa celor propuşi pentru despăgubiri pe cea a retrocedărilor în natură. Reprezentanţii Primăriei Bogdana, fără a mai constitui comisia locală de fond funciar şi fără a avea vreo solicitare din partea moştenitorilor s-au conformat ordinului primit de la Prefectură.
Întrebat de judecător cum a eliberat un act, fără a avea o o acoperire legală, secretarul comunei Bogdana a declarat: "Eu nu am ţinut cont de dispoziţiile legale întrucât am considerat că Prefectura are atribuţii de verificare a legalităţii acestor documente. Eu consideram că toţi angajaţii Prefecturii Vaslui sunt superiorii noştri, chiar dacă, în fapt, nu eram subordonaţi.".
Fratele subprefectului, folosit ca paravan
După audierea funcţionarilor din cele două primării şi a fostului şef al Direcţiei Juridice din cadrul Prefecturii Vaslui, în faţa judecătorilor au apărut moştenitoarele celor două familii de moşieri, precum şi cel care le-a reprezentat o rudă de-a acestora care a avut calitate de împuternicit în perioada demersurilor privind revendicarea terenurilor. Chiar dacă Mircea Crăescu, verişorul moşierilor Teul nu a putut oferi foarte multe relaţii, din cauza problemelor de sănătate şi a vârstei înaintate, el a recunoscut în faţa instanţei că de vâzarea terenurilor, de actele de vânzare cumpărare s-a ocupat reprezentantul societăţii SC Comercial Marian SRL, Vasile Marian, fratele fostului subprefect.
Mihaela Teul, nepoata moşierilor, a povestit judecătorilor că bunicii ei, moşieri fiind, au deţinut aproape 1000 de hectare de teren în judeţul Vaslui, însă în 1945 a mai rămas numai cu 50 de hectare. În calitate de moştenitor, în anii 90, femeia a înaintat o cerere primăriei Alexandru Vlahuţă pentru a-i fi restituit terenul. A primit 10 hectare, însă pentru restul de 40 nu a mai primit niciun răspuns în ciuda adrese cu care a revenit la primărie. Ulterior a primit o înştiinţarea din partea autorităţilor din Alexandru Vlahuţă prin care i s-a adus la cunoştinţă că a fost trecută pe lista persoanelor ce a fost trecută pe lista celor care urmează să primască despăgubiri. Nepoata moşierilor nu a fost de acord, formulând o contestaţie, la care nu a mai primit răspuns.
"Toate actele erau pregătite, preţul era impus"
"După doi ani de zile în care nu s-a mai întâmplat nimic cu cererea mea de restituire am primit un telefon de la o persoană. Nu s-a recomandat dar a spus că este interesată să cumpere cele 40 de hectare. Eu i-am spus că nu am titlu de proprietate, dar m-a asigurat că se va ocupa el de tot.", a declarat Mihaela Teul în faţa judecătorilor. În momentul în care judecătorii i-au cerut să identifice dintre inculpaţi care este cel care s-a ocupat de tranzacţionare, femeia l-a indicat pe fratele fostului subprefect.
Pentru ca nu putea ajunge de la Bucureşti la Vaslui urgent, aşa cum dorea Vasile Marian, moştenitoarei i s-a pus la dispoziţie un autoturism cu şofer care sa o aducă din Capitală.
"În momentul în care am ajuns la Vaslui ne-am deplasat la un birou notarial, unde toate actele erau pregatite pentru încheierea tranzacţiei de vânzare cumpărare. Am văzut că printre documente se află un titlu de proprietate pentru un teren din comuna Fălciu, iar familia mea nu a avut niciodată acolo teren. Tilul de proprietate nu îmi fusese prezentat, nu îl semnasem. Am văzut şi o hotărâre a comisiei de fond funciar prin care se transfera terenul de la comuna Alexandru Vlahuţă la Fălciu. Eu, ca şi moştenitor, nu am cerut asta. Contractul de vânzare cumpărare era gata completat, preţul fiind unul impus, nu s-a pus problema de negociat. Ştiam că este sub preţul pieţei, însă în acelaşi timp, ştiam că în judeţul Vaslui este o practică în acest sens, că sunt căutaţi moştenitorii, că se ocupă alţii de documente şi retrocedări, dar tu ca şi proprietar trebuie să accepţi preţul impus, care este sub cel al pieţii", a declarat Mihaela Teul.
Nu a fost mulţumită de preţ dar a luat sacoşa cu bani
Moştenitoarea Mihaela Teul a vândut cele 40 de hectare cu 2.000 lei/ha, în timp ce valoarea de piaţă a terenurilor, la acea dată, a fost stabilită la 2.777 lei/ha, respectiv, 2.921 lei/ha.
Întrebată de judecători de ce a acceptat să parafeze o tranzacţie ştiind că este ilegală şi de ce nu a denunţat notarului sau chiar la Poliţie faptele reprezentanţilor Prefecturii Vaslui, nepoate moştierilor a invocat că ştia că notarul are cunoştinţă de practica retrocedărilor ilegale, iar poliţiştilor nu s-a adresat pentru că i s-a părut ridicol, câtă vremea ea era beneficiara tranzacţiei.
Nepoata moşierilor Antonescu, a declarat în instanţă că mama ei, care a decedat în urmă cu trei ani, s-a trezit la fel ca şi în cazul moşierilor Teul, cu toate documentele gata făcute, cerându-i-se de fratele subrefectului Marian să parafeze tranzacţia, suprafaţa de teren fiind tot de 40 de hectare. A acceptat să le vândă sub preţul pieţei.
"Mama s-a plâns că au fost cam puţini bani, dar a acceptat că se rezolva problema retrocedării care se chinuia sp o obţină din anii 90. I-am dat contul meu bancar, unde reprezentanţii societăţii Marian (SC Comercial Marian SRL) au depus banii. Am mers cu mama la bancă a scos o sacoşă cu bani. A mers acasă şi i-a împărţit nouă fiicelor, aşa cum a crezut dânsa de cuviinţă", a declarat moştenitoarea moşierilor Antonescu.
Nici în acest caz, moştenitorii nu au denunţat retrocedarea ilegală, interesul lor fiind să îşi valorifice terenurile.
Cum acţionau samsarii de la Prefectura Vaslui
Ancheta procurorilor DNA, în acest caz a scos la iveală faptul că Sergiu Marian , în calitate de subprefect al judeţului Vaslui şi de vicepreşedinte al Comisiei judeţene de fond funciar Vaslui, a iniţiat şi a efectuat procedurile de radiere a celor două persoane, fără ştirea sau acordul lor, din lista pentru despăgubiri şi înscrierea lor într-o altă listă care presupunea atribuirea unor terenuri situate pe raza comunei Fălciu, judeţul Vaslui.
În urma demersurilor sale, subprefectu i-a facilitat fratelui său, Marian Vasile-Marius, achiziţia terenurilor în cauză la preţuri derizorii. Totul a fost posibil cu sprijinul celuilalt subprefect de Vaslui, Vasile Cătălin Cupşan, care era şi secretar al Comisiei judeţene de fond funciar Vaslui şi de Luca Gabriela, membru al Comisiei judeţene de fond funciar Vaslui
Marian Sergiu şi Cupşan Cătălin-Vasile, în calitate de vicepreşedinte, respectiv secretar al comisiei judeţene de fond funciar Vaslui, au aprobat şi i-au determinat pe ceilalţi membri ai comisiei să aprobe propunerile făcute de comisiile de fond funciar Bogdana şi Alexandru Vlahuţă, astfel încât cele două persoane care formulaseră cereri de restituire să fie radiate de pe lista de despăgubiri şi să fie înscrise pe lista ce presupunea atribuirea de teren în comuna Fălciu, din rezerva Agenţiei Domeniilor Statului.
Această operaţiune avea ca scop creşterea valorii de piaţă a terenurilor în cauză fiind efectuată cu încălcarea mai multor prevederi legale in materia reconstituirii drepturilor de proprietate. După emiterea titlurilor de proprietate asupra terenurilor situate pe raza comunei Fălciu pe numele celor două persoane îndrituite la restituire (moştenitoare), fratele subprefectului a ridicat personal de la sediul Primăriei Fălciu titluri de proprietate eliberate (în chiar ziua emiterii lor) după care a luat legătura cu cele două moştenitoare, condiţionându-le remiterea titlurilor de vânzarea întregii suprafeţe de 80 de hectare contra sumei de câte 80.000 lei. Fiind persoane în vârstă şi fără speranţa unor despăgubiri în perioada imediat următoare de la statul roman, cele două moştenitoare au acceptat propunerea şi au încheiat contracte de vânzare-cumpărare (una dintre ele în aceeaşi zi cu emiterea titlului de proprietate).
Se încarcă comentariile...
