Doisprezece sau douăsprezece? Când şi cum folosim corect forma de numeral

FOTO 123RF

Numeralul „douăsprezece” a ajuns să fie ciuntit în exprimare de vorbitorii de limbă română, care uită să facă acordul între substantiv şi acest numeral care, atunci când însoţeşte substantivul, capătă valoare adjectivală.

Potrivit normelor, numeralul cardinal doisprezece se foloseşte numai atunci când însoţeşte substantive de genul masculin: doisprezece pitici, doisprezece căţei, doisprezece oameni, doisprezece ciobani etc. 

Când avem de-a face cu substantive de genul feminin sau neutru, regulile limbii române ne obligă să folosim forma de numeral cardinal „douăsprezece”, după cum urmează: douăsprezece domnişoare, douăsprezece fete, douăsprezece vitrine sau douăsprezece cărţi (genul feminin), respectiv douăsprezece minute, douăsprezece scaune, douăsprezece puncte, douăsprezece clasoare (genul neutru).  Deşi regulile sunt clare, folosirea incorectă a numeralului douăsprezece a devenit o uzanţă.

”Mulţi vorbitori preferă să taie nodul gordian al acestui numeral şi să apeleze, spre a-şi face vorbirea mai uşoară, la forma „doisprezece” (cu varianta ei colocvială „doişpe") indiferent de genul substantivului însoţit. Iar asta este o greşeală pe care, din păcate, o întâlnim la destui oameni de la care aştepţi corectitudine în exprimare, acurateţe şi rigoare. Mă refer la oamenii din mass-media, care, mai cu seamă în exprimarea orală, calcă foarte des în strachina lui „doisprezece”. Auzim oameni de ştiri care spun, „Doisprezece maşini au rămas blocate sub nămeţi” (variantă greşită), în loc de „Douăsprezece maşini au rămas blocate sub nămeţi” (variantă corectă)”, explică profesorul de limba română Bogdan Cristea. 

Potrivit acestuia, la fel de simple ar trebui să fie reperele legate de oră sau de ziua din calendar, ”Când suntem întrebaţi cât e ceasul, răspundem „E ora două" (variantă corectă), şi nu „E ora doi” (variantă greşită, dar acceptată ca regionalism în anumite părţi din Ardeal). Or, dacă spunem „ora două”, e limpede că trebuie să spunem şi „ora douăsprezece”. Prin urmare, vom spune „Mama a venit la ora douăsprezece şi un sfert” sau „Meciul a început la ora douăzeci şi două”.

Regula este valabilă şi în privinţa datelor calendaristice. Vom spune „două februarie”, „douăsprezece aprilie” şi „douăzeci şi două august”, şi nicidecum „doi februarie”, „doisprezece aprilie” şi „douăzeci şi doi august”.

Mai puteţi citi:

Fabula spumoasă din spatele expresiei „Să revenim la oile noastre“. Îndemnul a fost adaptat în română din franţuzescul „Revenons à nos moutons“

De unde vine expresia „a freca menta“

De unde vine expresia „avocatul diavolului“ – cine este, în realitate, acest personaj misterios şi cine l-a inventat